Şefa diplomaţiei americane între 1997 şi 2001, în administraţia preşedintelui democrat Bill Clinton, Albright a murit de cancer, au afirmat apropiaţii, care salută "o apărătoare neobosită a democraţiei şi a drepturilor omului''.

Albright s-a născut în 15 mai 1937 în Cehoslovacia şi şi-a părăsit ţara, fugind de nazişti, în timpul celui de-al doilea război mondial.

În Statele Unite a ajuns ambasadoare la ONU în 1993 şi s-a remarcat ca diplomată cu un discurs dur, într-un guvern care a ezitat să se implice în două din cele mai mari crize din deceniul 1990 - genocidul din Rwanda şi cel din Bosnia-Herţegovina.

Ea a insistat pentru adoptarea unei linii mai dure faţă de sârbii bosniaci, dar în primul mandat al lui Clinton mulţi experţi în politica internaţională au reamintit experienţa americană din Vietnam şi s-au opus vehement repetării aceloraşi greşeli în Balcani.

Washingtonul a reacţionat colaborând cu partenerii din NATO pentru atacuri aeriene care au forţat încheierea conflictului din Bosnia, care dura deja de trei ani.

Experienţa de refugiată a determinat-o pe Albright să insiste ca Statele Unite să îşi asume rolul de superputere. Ea a dorit un "internaţionalism cu forţă", îşi reaminteşte John O'Brien, unul din consilierii ei în timpul războiului din fosta Iugoslavie. O dată, chiar, ea a iritat un şef din Pentagon, întrebând de ce forţele armate americane au peste un milion de soldaţi, dacă nu îi folosesc niciodată.

Pe când încă nu găsise ecou în administraţia Clinton la argumentele în favoarea unei reacţii mai rapide şi mai puternice, Albright a susţinut tribunalul ONU pentru crime de război, care în cele din urmă i-a judecat pe preşedintele Serbiei, Slobodan Miloşevici şi pe unii lideri ai sârbilor bosniaci.

În 1996, s-a remarcat prin duritatea atitudinii după un incident în care avioane militare cubaneze au doborât două aeronave neînarmate cu baza în SUA, folosind chiar un termen vulgar din spaniolă, cu sensul figurat de curaj: "Asta nu înseamnă cojones, ci laşitate".

Ca secretar de stat, Albright a făcut în 2000 o vizită la Phenian, unde s-a întâlnit cu conducătorul de atunci al Coreei de Nord, Kim Jong-il, în încercarea de a obţine renunţarea la programul nord-coreean de înarmare nucleară. Ea a fost oficialitatea americană de rangul cel mai înalt care a ajuns în statul comunist izolaţionist din estul Asiei, dar în cele din urmă eforturile respective nu au dat rezultate.

După ce preşedinţia lui Bill Clinton s-a încheiat, Madeleine Albright a devenit un simbol pentru o întreagă generaţie de femei mai tinere, pe care le-a inspirat să lupte pentru respect şi recunoaştere în profesiile lor. Au rămas celebre cuvintele pe care le-a spus de multe ori: "În iad există un loc special pentru femeile care nu se ajută una pe alta", notează Agerpres.