Coregrafa Adina Cezar a murit duminică, 17 martie 2024, la vârsta de 82 de ani. Anunţul a fost făcut de fiica artistei, Yvonne Toader (Cezar), într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Actorul Istvan Teglas a avut un mesaj.

„Aseară în timpul spectacolului Pescărușul am aflat de plecarea ei. N-aveam cu cine să împart vestea - ea s-a retras demult, iar lumea artistică a cam uitat de ea - așa că am ținut-o pentru mine. N-am putut să mă abțin, deși nu eram într-o stare potrivită, să nu redeschid mesajele ei pe care mi le trimitea cu o oarecare frecvență.

Ultimul e de anul trecut din mai: un trifoi cu patru foi. Scrollez mai sus și printre poze cu flori, fructe și ardei iuți, dau de un mesaj din 2021: Dragul meu, Leonardo da Vinci a fost gay, și ce dacă… Cu afecțiune reală Și prețuire. Probabil postasem ceva legat de faptul că sunt gay. N-am vorbit niciodată cu ea despre asta, dar sunt convins că știa despre mine din primul minut în care m-a întâlnit. Avea un simț aparte de a descifra oamenii și talentele. Apoi altul - o invitasem la Operă la premieră: Unde lași invitațiile? De obicei se lasă la intrare într-un loc special amenajat. Mă bucur că lucrezi cu Purcărete, la Sibiu am văzut spectacolul Povestea Prințesei deocheate și tot spectacolul m-am gândit la tine. Inimioare, inimioare. Îmi scrie în timpul reprezentației: Luminezi spectacolul.

Peste o oră: Ai o vibrație care mănâncă tot ce ai în jur. M-ai bucurat și am simțit că lui Purcărete i-a plăcut să lucreze cu tine. Mai târziu: Timpul o să fie cu tine. Apoi într-o zi de 27 decembrie: E ziua ta??? Să te descifrezi ca să poți să dai tot potențialul. LONG LIFE. Locuia în cartierul evreiesc, așa că de fiecare dată când aveam vreun spectacol la Hearth / Casa KERIM (fosta casă a Silviei Kerim), era prezentă: Extraordinar text, ai avut momente când te-ai auto depășit, am fost impresionată. Citind mesajele încurajatoare de-a lungul ultimilor ani mi-am adus aminte că pe vremuri, când avea mai multă putere și energie, se manifesta și în sală în timpul reprezentațiilor sau după, la aplauze: Istvaaaaaaaaaaaaan!! IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIstvaaaaaaan!!! Bravooooooooooooooooo!!!

Și făcea asta uneori ostentativ, când simțea că nu sunt pus destul în valoare:); de obicei stătea în primele rânduri, deci era greu să nu o observi. Vorbea tare oriunde apărea, și n-avea milă de nimeni și nimic - dacă nu se ridicau la anumite standarde. Dar avea gusturi, și atunci când era cazul, recunoștea valoarea, chiar dacă, poate, persoana sau spectacolul nu le erau pe plac. Mereu zicea ce gândește, și o făcea într-un stil irezistibil. M-am distrat enorm de mult cu ea pe vremea când am lucrat împreună, acum mulți ani.

Sunt convins că sunt alții cu mult mai multe povești decât ale mele, care au fost și mai apropiați de ea. Eu am cunoscut-o la finalul carierei sale, înainte să fie înlăturată de la Operetă. M-a luat Vava Stefanescu de mână și m-a dus direct la ea acasă, să mă ia în trupa ei.

Venisem în București, nu știam pe absolut nimeni, și nici n-aveam unde să locuiesc. M-a analizat pe loc, nici măcar nu m-am ridicat de pe scaun, și a zis: da. Nimeni, dar nimeni - cunoscând între timp lumea artistică din București - n-ar face așa ceva, EVER. Cu un total necunoscut, venit de nicăieri. Evident că a contat probabil legătura pe care o avea Vava cu ea - în cazul ăsta o încredere oarbă în gusturile ei. Dar aceea deschidere, curiozitate, risc, care o caracterizau, eu nu le-am întâlnit la nimeni. Cel puțin nu la acea încărcătură. RIP!”, a scris actorul Istvan Teglas.