Marius Manole spune că se teme de singurătate, dar, nu aceasta e cea mai mare frică a sa în viață. Actorul se teme de boală și de moarte. 

„Cred că frica de boală e cea mai mare. Poate și frica de singurătate, dar ăsteia i-aș face față. Nu, boala și moartea cred că sunt cele mai mari frici”, a declarat Marius Manole pentru Viva.

Marius Manole: Am pierdut oameni pentru că nu am știut să fac asta

Actorul spune că traumele din copilărie, lipsa afecțiunii și depresiile i-au pus piedici în viața de adult. Acesta afirmă că încă învașă să iubească și că a pierdut mulți oameni prin faptul că s-a lăsat pradă traumelor din trecut.

„Învăț să iubesc. Am pierdut oameni pentru că nu am știut să fac asta. Oameni care m-au iubit și care au suferit din pricina mea. A iubi e un exercițiu”, a mai spus actorul pentru sursa citată. 

Marius Manole, revelație la 42 de ani. Depresia l-a schimbat complet: „Eu am greșit calea, dar nu este niciodată prea târziu să te întorci din drum”

În urmă cu ceva timp, Marius Manole a vorbit, într-un interviu pentru Spectacola, despre lupta cu depresia, despre greutățile din viața de actor și despre cum i-a deschis ochii pandemia. Actorul și-a schimbat complet viața.

„Eu nu sunt cel mai mare fan al meu și a trebuit să stau cu mine mult”

Spectacola: Cum te-a afectat pe tine pandemia? 

Marius Manole: Într-un mod ciudat. Eu am crezut că nu mă afectează pentru că îmi doream o pauză, deoarece lucram foarte mult și alergam de colo în colo. Mă lăudam la toată lumea că eu sunt bine, nu am nimic, nu m-a afectat deloc și  la un moment dat, am intrat în depresie. De prin Februarie, am intrat într-o depresie groaznică de vreo șase luni și acum am ieșit din depresie cu pastile. Nu mi-am dat seama că este atât de rău să nu ai de muncă. De fapt, aveam de muncă, dar este rău când trebuie să stai tu cu tine. Eu nu sunt cel mai mare fan al meu și a trebuit să stau cu mine mult și am descoperit lucruri care nu îmi plac deloc. Am descoperit și singurătatea, am descoperit și faptul că actoria mi-a mâncat o mare parte din viață, am descoperit că viața este mai frumoasă decât teatrul, am descoperit că nu știu să trăiesc și că nu știu decât la teatru să fac acest lucru, am descoperit că am doar două pisici, că am o casă mare și degeaba. Toate astea le-am descoperit pentru că eu nu stăteam acasă. Veneam ca la un hotel. Am descoperit aceste lucruri în pandemie. Este foarte trist să fii într-o casă mare, la o masă și să stai pur și simplu pe un scaun. Nu-ți vine să gătești, nu ai de ce să mânânci, ar trebui să ai o singură farfurie și o singură lingură și o furculiță. Am intrat în depresie și am ieșit din ea cu pastile. Încerc să rezolv lucrurile astea pentru că nu pot să iau toată viața pastile. În perioada asta trebuie să îți rezolvi problemele pe care le ai. Acum caut să mă îndrăgostesc, să învâț să trăiesc, să călătoresc, mai ales că mie îmi place să călătoresc. Dacă îmi vine acum să plec, iau mașina și plec. Înainte îmi făcea bagaje, planuri, puneam la cale. Acum,  mi-am dat seama că nu merită. Am 42 de ani, sunt la jumătatea vieții. Nu mai are rost să îmi fac atâtea planuri. Ne-a și demonstrat pandemia asta că toate planurile se pot ruina într-o clipă, deci nu are rost. Este doar de trăit cum îți vine, cum simți, fără să te mai gândești ce o să zică lumea, ce o să zică mama, ce o să zică tata. Sunt prietenii de care trebuie să ai grijă, să te îndrăgostești, deoarece nu este nimic mai important decât iubirea pe această lume. Poți să ai tu mașini, case, meserii, să fii vedeta vedetelor, dacă nu e iubire, nu e nimic. Cred că un copil este cel mai frumos lucru care ți se poate întâmpla în viață.
 

„Eu am greșit calea, dar nu este niciodată prea târziu să te întorci din drum”

Spectacola: De ce a fost greu până acum să faci toate lucrurile acestea? 

Marius Manole: A fost greu pentru că eu am crezut fiind un copil sărac, cumva, dar nu sărac în sensul că nu aveam ce mânca, dar un copil de la Iasi dintr-un apartament la etajul cinci, am crezut că trebuie să lupți ca să ai un statut, să fii un actor bun. Mi-am dorit să fiu un actor bun. Am iubit foarte tare meseria asta și o iubesc în continuare. Am luptat să fiu un actor bun și am crezut că ăsta este secretul, dar nu este acesta secretul. Am greșit. Eu am greșit calea, dar nu este niciodată prea târziu să te întorci din drum și nu este niciodată prea târziu să îți dai seama. Dacă de acum înainte mai am 20 de ani în care să fac asta, o să fiu fericit. 

Spectacola: De ce ți-a fost greu să îți faci o relație până acum? 

Marius Manole:  Eu am stat acasă. Lucram de dimineață, plecam la ora 9 și mă întorceam la ora 1 noaptea, ori plecam în turnee, ori repetam trei spectacole. Sunt zile în care jucam câte cinci spectacole pe zi. Să repeți tot timpul, să joci greu, nu ai starea necesară pentru o relație. Nu zic că nu am încercat, am încercat, dar nu se poate pentru că nimeni nu suportă să fie cu cineva care nu e. Eu aveam capul numai la teatru să văd dacă am emoții. Aveam spectacole grele. În ziua aia nu trebuia să mănânc sau trebuia să mănânc nu știu ce, trebuia să mă odihnesc. A fost complicat rău. 

Citește mai multe aici