Andi Moisescu a fost marcat, în copilărie, de lipsa tatălui său. Trauma abandonului l-a făcut să își dorească să fie un părinte mai bun pentru copiii săi, dar și să își depășească limitele și să învețe să se descurce cu propriile forțe. 

Născut în București, pentru Andi Moisescu viața părea că va fi ușoară și plină de oportunități, având în vedere că tatăl său lucra în lumea cinematografiei. Toată magia avea să se spulbere imediat după venirea pe lume a lui Tudor, fratele mai mic al prezentatorului Tv. Atunci, tatăl vedetei, un fost regizor de film, și-a abandonat familia, lăsându-i pe cei doi băieței în grija mamei. 

Andi Moisescu nu și-a mai văzut tatăl de atunci. 

“Orice copil resimte lipsa unui părinte. Este o situație tristă, din păcate. Nu vreau să judec pe nimeni, fiecare face cum îl taie capul.” – declara Andi Moisescu pentru Adevărul, în urmă cu 10 ani.

A încercat să-și găsească tatăl

Prezentatorul TV a dezvăluit că a avut câteva încercări de a lua legătura cu tatăl său, dar fără succes.

“Nici nu am avut cum să ţin legătura cu el. Din momentul în care a plecat nu a mai dat niciun semn. Când eram mai tânăr am încercat să dau de el, nu am reuşit, sub nicio formă. Ca să ţi-o zic p-aia dreaptă, am pierdut şi noţiunea de tată. Poate că într-un fel e o eliberare pentru noi, nu te mai gândeşti, pentru că dacă o faci o să suferi. Te obişnuieşti cu ideea.” – a adăugat juratul de le “Românii au talent”.

Cum și-a depășit traumele

Deși rana este încă vie, Andi Moisescu spune că și-a iertat tatăl și că nu îl judecă. Trauma copilăriei l-a făcut să fie el, la rândul său, un tată dedicat și devotat, dorind să le ofere copiilor săi ceea ce el nu a avut.

“La un moment dat o să-i ierţi plecarea şi o să-l uiţi de tot. E singura soluţie. Pe mine, dacă vrei, m-a motivat să privesc cu mult mai multă seriozitate rolul meu de tată pentru copiii mei. Să fiu ceea ce el n-a putut să fie. Din punctul ăsta de vedere, cred că este un mare câştig atât pentru mine, cât şi copiii mei. Nu judec oamenii, mi se pare că fiecare om poate să facă ce vrea el cu viaţa lui. Sigur, asta înseamnă că are dreptul să nu-şi asume nişte responsabilităţi pe care ar fi trebuit. Atunci când faci un copil, ar trebui să fie conştienţi că îşi asumă o mare responsabiltate, pentru că au o viaţă pe mână.” – a mai spus el, potrivit aceleiași surse.