La vârsta de 9 ani Andreea și-a pierdut mama, această experiență a lăsat urme adânci în sufletul ei și ne spune: „Mi-a lăsat o moștenire pe care o prețuiesc. Ea mi-a fost alături până la vârsta de 9 ani, s-a stins din viață în brațele mele în drum spre  spital.

„N-a fost deloc un moment ușor și durerea nu s-a terminat într-o clipă. A durat ani de zile să mă pot reconstrui, este ceva ce lipsește acolo în interiorul meu o viață întreagă și este o rană care nu se va vindeca vreodată, dar în același timp această experiență m-a făcut mai puternică. Tocmai pentru că mama mi-a lipsit am construit proiecte cu  cu gândul la ea, dedicate ei”, a spus Andreea Marin în emisiunea realizată de Alina Ilioi. 

Momentul regăsirii de sine a venit în viața Andreei după lungi perioade de căutări:

„Eu am ajuns să mă simt bine în pielea mea dupa 40 de ani, când am realizat că este foarte important să trăim în echilibru, să trăim fericirea, abia atunci am înțeles că trebuie să trăiesc și pentru mine. 
Am avut fericirea pe bucăți, am avut împliniri mari în profesie, dar în plan personal mereu îmi lipsea ceva. Psihoterapia m-a ajutat să înțeleg de unde venea acel gol, ei bine, acesta se datora lipsei pe care am suferit-o la o vârstă fragedă.
 E o lipsă pe care nu poți să o suplinești cu o relație. Prin dezvoltare personală, dupa 40 de ani am realizat că este bine să mă ocup de propriile nevoi”, a mai spus  Andreea.

Despre dăruirea în relațiile interpersonale, îndrăgita vedetă TV ne sfătuiește:

„Este firesc să dăruiești mult familiei tale, dar este foarte important să înveți să te împaci cu tine și să înveți să nu mai ascunzi sub preș visurile, dorințele sau aspirațiile tale. Trebuie să-ți acorzi timp pentru toate acestea, altfel riști să ajungi în ziua în care nu te mai recunoști. 
E frumos să dăruiești, dar atunci când dăruiești fără să existe o recunoștință riști să cazi în anxietăți sau depresii [...] persoana potrivită este cea căreia îi vezi și minusurile și le accepți, dar fără să dărâmi credințele tale. Este nefiresc să stai lângă o persoană care îți face zilele amare. Oamenii ar trebui să realizeze că o despărțire nu este o dramă și ar trebui să trăiască cu respect față de celălalt”, spune vedeta.

La fel ca regăsirea de sine, Andreea ne-a mărturisit că pe Dumnezeu L-a reîntâlnit mai târziu, dar astăzi la baza a tot ceea ce este stă credința:

„L-am negat pe Dumnezeu. Apoi, ne-am reîntâlnit”

„Pe noi ne împlinește credința și respectul pentru noi înșine. Nu văd nimic mai bun decât credința care să ne  ghideze pe acest drum al vieții. Fiecare crede în ce știe mai bine și în ce simte mai bine, dar să ai această credință este o sămânță din care izvorăște tot ce este mai bun.
Eu am primit o lecție după ce am pierdut-o pe mama L-am negat pe Dumnezeu pentru un timp, eram copil și nu înțelegeam oricât se străduiau tata și bunica să-mi explice de ce a trebuit să o ia pe mama de lângă mine.

După ceva timp, am avut un moment de emoție puternică și am spus « Doamne ajută! » , atunci mi-am dat seama că Dumnezeu a fost tot timpul cu mine, El nu a plecat, doar eu am hoinărit, mi s-a umplut sufletul de o căldură puternică pentru că L-am regăsit. 
E incredibil acest univers al credinței. Nu-i nevoie să faci nimic, Dumnezeu le așează pe toate la momentul potrivit!, afirmă Andreea.

Se spune că legătura dintre mamă și fiică este cea mai puternică relație interumană. Întrebată despre relația dintre ea și fiica sa și despre modul în care vrea să-și vadă fiica în viitor, Andreea a răspuns:

„Cea mai mare realizare pentru mine este că sunt mamă. Mă gândesc la relația mea cu mama în măsura în care îi povestesc Violetei despre bunica ei. Noi trei suntem legate nu numai prin nume având în vedere că toate purtăm numele de Violeta, ci și prin asemănările pe care le văd în fiica mea zilnic. Mă descopăr prin ea, iar pe de altă parte îmi oferă lecții în fiecare zi.

Îmi doresc ca fiica mea să fie sensibilă și capabilă să-și apere drepturile și să le apere și pe ale celorlalți.”De asemenea, mi-a mărturisit recent faptul că își dorește să urmeze cursurile facultății de drept, să devină avocat, citește foarte mult în domeniu. Mă bucur că este foarte bună la școală, însă ce îmi doresc cel mai mult pentru ea este să fie fericită.

Consider că am ajuns la un moment în viață când realizez cât de important este să trăim fericirea. Copilul citește fericirea în ochii mamei sale, iar eu asta îmi doresc pentru copilul meu, fericirea”, a subliniat Andreea.