Conform tradiţiei, la sfârşitul lunii februarie, începutul lui martie, fiecare român îşi alege o zi preferată pentru începutul lunii martie, pentru a afla cum va fi in viitor. Etnografii spun că mitul "babelor" este, de fapt, unul dintre cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia, aflat în strânsă legătură cu data de 1 martie şi mărţişorul.

Variantele legendei Babei Dochia diferă de la o regiune la alta a țării, dar toate au puțin haz. De exemplu, într-una dintre ele baba îl ia la munte şi pe Dragobete, băiatul ei, care îngheaţă primul, inclusiv nasul care curge, dar bătrâna se supără crezând că băiatul cântă din fluier. Alteori, oamenii o avertizează că în martie timpul este schimbător, dar ea răspunde cu vulgaritate şi merge mai departe. Mărţişor (denumirea populară a lunii martie), auzind cuvintele urâte aruncate de bătrână la adresa lui, împrumută de la Făurar (luna februarie) două zile geroase că să o pedepsească.

În străvechiul calendar român anul începea pe 1 martie, astfel Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfârşite şi trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră hotar între anotimpul friguros şi cel călduros. Etnografii explică faptul că perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele împreună cu turma sa de oi pentru a muri, urmând o renaștere. Aspectul instabil al vremii din această perioadă este considerat a fi influenţat de caracterul capricios al Babei Dochia.

Babele de martie. Baba Dochia şi cele 9 cojoace

Babele de la începutul lunii martie vestesc venirea primăverii şi se spune că în aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-şi dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi şi astfel şi vremea de afară se încălzeşte, iarna lăsând locul primăverii.

CITEȘTE continuarea pe DC News.