Recent, Cabral a vorbit despre boala cu care se confruntă încă din copilărie. Prezentatorul Tv a mărturisit că și fiica sa, Namiko are același simptome ca și el. Este vorba despre  „Sindromul picioarelor nelinişte”. În blog-ul său personal, Cabral a povestit cum se manifestă acestă boală.

“Trăiesc cu el de când încă eram copil şi din cauza lui am fost certat nu de puţine ori. Sindromul picioarelor neliniştite. Cum se manifestă? În mai multe feluri. E vorba de o… nelinişte pe care o au propriile picioare. Efectiv nu găseşti confortul decât dacă tot frichineşti labele picioarelor, le freci ba între ele, ba de pat, ba de aşternuturi.

Uneori e cu senzaţie de cald la picioare. Alteori cu senzaţie de rece. Nu e cu mâncărime, dar am auzit că are şi manifestarea asta la unii. Pe alţii îi şi înţeapă. Mai sunt cazuri când şi amorţesc picioarele. Ideea, per ansamblu, este că nu-i un disconfort major (în majoritatea cazurilor), dar nici nu poţi face abstracţie de treaba asta.

De cele mai multe ori te lasă în pace după vreo oră, aşa. Şi revin la ideea de mai sus: ai mei au înţeles devreme că e cu defect la băiat – şi ăsta s-a dovedit a fi cel mai mic –  şi nu m-au mai certat. Dar în alte cazuri am fost apostrofat, pentru că atunci când te ia cu neliniştea labelor… nu poţi adormi. Şi de nu te frichineşti, te răsuceşti pe toate părţile, schimbi poziţia picioarelor de 89 de ori pe secundă… că-l lasă nervii pe orice adult care ar trebui să se asigure că dormi.

Ăsta cred că a fost în cazul meu singurul neajuns palpabil… am adormit mai greu din cauza agitaţiei de prin pat. Dar sunt unii care se chinuie pe bune cu boala asta (are şi-un nume afecţiunea asta neurologică, Willis-Ekbom), pentru că din cauza ei pot apărea probleme severe de somn şi de la asta se poate ajunge la epuizare, incapacitate de muncă etc”, a povestit Cabral.

Cabral a precizat că și fiica sa a moștenit acest sindrom de la el.

“Mi-am adus aminte despre asta fix aseară, când am pus-o pe Namiko la culcare şi-am văzut mişcările pe care le face cu picioarele. Iniţial, încântat ca un gânsac mândru, mi-am zis „Ia uite, se vede că-i fiică-mea, dă la fel ca mine din picio… aoleu!”. Luând la rând informaţiile din ultimul timp, încep să cred că e şi ea în gaşca noastră.

Şi măcar ştiu când o bag la culcare să nu-i mai tot repet, ca o babă pe drogurile greşite, Nami, gata”.