Este un subiect greu, însă Ilinca Vandici a întrebat-o în cele din urmă pe specialistă ce ar trebui să facă părinții atunci când copiii lor nu vor să rămână la școală sau grădiniță. Deși inițial spune că nu știe nici ea un răspuns corect, precizează că este nevoie de un diagnostic potrivit pentru fiecare situație.

Ea începe prin a spune că există mai multe întrebări care trebuie puse din capul locului.

„Adevărul e că nu știu să spun. Pentru că diagnostic, adică identificarea unor cauze, trebuie să treacă printr-un proces de diagnoză, să adresezi niște întrebări ca să găsești problema.

În ce măsură copilul poate să stea departe de părinți, în alte spații decât școala sau grădinița și este echilibrat acolo?

În ce măsură au făcut părinții transferul de la grădiniță sau școală, în sensul în care au sprijinit profesorii? Vorbesc cu ei, comunică cu ei? L-au asigurat pe copil că este în cel mai bun loc cu putință?

În ce măsură responsabilitatea față de grădiniță sau școală a fost transmisă corect? În ce măsură părinții, în special mama, au lucrat cu sentimentul lor de vinovăție de a-și lăsa copilul la grădiniță sau la școală?”, spune Urania Cremene.

Ce le transmit majoritatea părinților copiilor atunci când îi lasă la grădiniță

Mai departe, Urania transmite că mulți părinți au o reacție greșită când vine vorba de momentul despărțirii de copiii lor, punând problema necorespunzător și spunându-le, fără să aibă această intenție, că depind de ei, dar și că locul de munca, prin urmare și grădinița sau școala, nu sunt elemente pozitive din viață. În final, ea spune ce ar trebui să îi transmiți copilului în locul sentimentelor precizate anterior.

„Dacă eu îmi duc copilul la grădiniță și copilul se agață de piciorul meu și eu mă sfâșii în două... „Trebuie să merg la serviciu, tu trebuie să mergi la grădiniță”, dacă întreabă de ce trebuie să mergi la muncă, îi spui „ca să câștig bani pentru jucării, pentru casă”.

Mesajul pe care îl transmitem copilului doar din această frază, fără a mai menționa și emoțional, este următorul: Eu nu vreau la serviciu, dar trebuie să merg. Eu nu am control asupra vieții mele și fac lucruri împotriva voinței mele.

Eu de fapt aș vrea să stau cu tine, deci e normal ca tu să vrei să stai cu mine – și eu vreau să stau cu tine. Și e normal să nu te simți bine la grădiniță pentru că nici eu nu mă simt bine la serviciu.

În plus, dacă ai și reacția aceea ca „șampania” când îl iei de la școală... E fain să fii entuziasmat când îți vezi copilul, dar ce îi transmiți este că „mie mi-a fost greu fără tine astăzi”.

Dacă eu vreau ca lui să îi fie bine acolo, trebuie să îi transmit asta. Îi spui că ai avut o provocare la muncă, că ai socializat, că ai cunoscut pe cineva nou, ceva ce îi transmite că a fost bine”, spune specialista.