„6 poze din copilărie am. Alb-negru. Atâtea s-au păstrat. Sau ... atâtea și-au permis părinții mei.

Prima zi de școală ... 
15 septembrie ... era pentru mine un vis !
Așa începea școala pe-atunci. Pe 15 septembrie. Întotdeauna.
Eram topit după școală, după învățătoare, după profesori.
Îmi făcusem cataloage. Puneam note copiilor de la bloc și le dădeam premii la sfârșit de an.

Prin clasa a V-a eram convins că voi deveni învățător când voi fi mare.
Ulterior, am decis că voi fi profesor de matematică.

Am fost un tocilar convins. Olimpic la 6 materii. Obsedat de matematică, de Petrică și Gheba. Pasionat de fizică și de fenomenele neînțelese.
Construiam lunete, urcam pe acoperișul celui mai înalt bloc din Piatra Neamț și priveam cerul. 
Uneori ... așteptam cu răbdare să vină să mă răpească extratereștrii și să facă experimente pe mine.

N-am fost vreun copil minune. Și nici genial la ceva anume.
Dar eram cuminte.
M-au scos în gimnaziu în careu și mi-au înmânat o diplomă pentru ... CEL MAI CUMINTE ELEV DIN ȘCOALĂ.

Azi ... copiii s-ar rușina cu un astfel de titlu. Vremurile sunt altele.
Nici școala nu mai e școală.
Învață mai puțini decât acum 20-30 de ani ... iar aceia ... fie au în sânge asta ... fie sunt împinși de la spate de părinți mai severi.

Aveam trese, insigne, ecusoane, șnururi.
Roșie, apoi galbenă, apoi albastră.
Plus cravată de pionier și uniformă școlară.
A venit Revoluția și ni le-a furat pe toate.

Nu știți câte zile am plâns din cauza asta !
Stăteam la bibliotecă de dimineață până seara.
Terminam o carte într-o zi.
Nu exista internet. Nici Google, nici Facebook, Instagram, Tik Tok, YouTube ... 
Era ... liniște.
Una peste alta, cred cu tărie în continuare că gimnaziul, apoi liceul și facultatea au rostul lor în formarea copilului.
Educația nu se face doar acasă ci ... la școală, cu specialiști în domeniu.
Succes elevilor de pretutindeni !
S-aveți un an productiv !
P. S. : Suntem 4 frați : 3 băieți și o fată. 
Apropos de " cum trebuie să ne îmbrăcăm la școală " ...
Purtam uniforme. Erau obligatorii pe-atunci.
Eu, fiind cel mai mic dintre frați ... le purtam mereu pe ale fraților mai mari.

Și nu m-am plâns niciodată. Credeam că așa e la toată lumea”, a scris Mihai Trăistariu în dreptul imaginilor din copilărie. 

Mihai Trăistariu s-a născut pe 16 decembrie 1976 la Piatra Neamț. Cântărețul provine dintr-o familie de artiști: tatăl său a fost pictor, iar mama sa a cântat, în tinerețe. 

Cântărețul mai are încă trei frați, iar toți au studiat câte un instrument muzical. El a studiat pianul de la vârsta de 7 ani și chiar de pe atunci avea rezultate foarte bune. Acesta nu era singurul domeniu la care se pricepea, pentru că era extrem de bun și la matematică, aceasta fiind profesia lui de bază. N-a apucat niciodată să predea matematică, însă a reușit să predea cursuri de muzică, în cadrul Școlii de muzică pe care o deține.

Între anii 1996-1998 acesta reușește să participe la 18 concursuri naționale de muzică, iar  de la fiecare s-a întors cu câte un premiu. 

Mihai Trăistariu a vândut, până acum, peste 2.000.000 albume în țară și în străinătate, iar la Eurovision a obținut cel mai mare punctaj din istoria României: 172 de puncte. Acesta ne-a reprezentat cu piesa "Tornero", ce a fost difuzată în peste 30 de țări din România.

Mai mult, acesta a câștigat de trei ori  titlul de "Cea mai bună voce din România".