Marcel Pavel se numără printre cei mai apreciați artiști din România. În ciuda programului încărcat pe care îl are, vedeta reușește să se mențină în formă, iar pentru acest lucru a apelat chiar la una din rutinele pe care le practică și Irinei Loghin. 

Cum reușește Marcel Pavel să se mențină sănătos și în formă

Artistul a mărturisit că face turul parcului Herăstrău și merge foarte mult timp pe jos. Același lucru îl face și Irina Loghin, însă Marcel Pavel recunoaște că nu s-a întâlnit niciodată cu artista în parc. 

„Fac câte un tur de Herăstrău, plus că vin de acasă pe jos până în parc. Sunt vreo 11.500 de pași, cam 8 kilometri. Îi fac în vreo două ore. Deși și Irina Loghin se plimbă zilnic prin Herăstrău, nu m-am întâlnit niciodată cu dânsa. Cred că diferă orele noastre de ieșit din casă.”, a mărturisit Marcel Pavel pentru playtech.ro.  

Artistul a avut probleme grave de sănătate, după ce a fost diagnosticat cu Covid-19

Artistul își amintește de momentele grele prin care a trecut, după ce a fost diagnosticat cu COVID-19. Marcel Pavel a povestit că a stat foarte mult pe oxigen, iar inima i-a fost afectată destul de rău. 

„Am avut o formă gravă de Covid-19. Am stat pe oxigen, am avut o saturație de 87%, o pneumonie gravă. Am avut și inima afectată. Am fost ca un zombi. La cântat nu se cunoaște, dar în realitate nu mai e ca înainte, așa că trebuie să fac mișcare. Cu toții trebuie să facem mișcare, inclusiv tinerii de 15-16 ani”, a mai spus artistul, pentru aceeași sursă menționată mai sus. 

Marcel Pavel, sărăcie lucie în copilărie

Marcel Pavel recunoaște că nu a avut o copilărie ușoară. Deși era doar un copil, artistul își amintește că problemele îl apăsau destul de tare. 

„Mă apăsau, dar încercam să le țin deoparte, mă apăsau în subconștientul meu. După ce am conștientizat a început să mă apese efectiv. Făceam comparația între colegii mei. Am avut norocul de a copilări cu oameni, cu copii și familii deosebite: doctori, profesori și așa mai departe, și făceam o comparație între condițiile de trai pe care le aveam noi, familia noastră și ale lor. Aveau covoare persane, vorbesc de anii 70, și nu prea aveam pantofi, dacă îmi lua o pereche de teniși mama sau tata, îi rupeam a doua zi la fotbal. Mergeam în picioarele goale mai mult. Știu când mi-a zis o data servitoarea medicilor, eu eram servitorul servitoarei medicilor familiei respective, să merg să iau sifoane. Îmi dădea 25 de bani sau 50 de bani, dar eu mergeam să joc poker de banii ăia, mai câștigam, mai vindeam sticle goale...e interesant, eram un fel de Creangă la oraș. Ne-a spus „ai grijă că trebuie să mergem să te spălăm pe picioare și după aceea intri că ai venit murdar de praf de la fotbal și murdărești covoarele. După ce mă spălam pe picioare, covoarele alea erau groase și mi se înfundau picioarele, m-am simțit, așa, ca un împărat.

Nu știu dacă era chiar crudă, dar era plină de lipsuri. Noi, frații, mai făceam și glume. Dacă nu aveam saltea sau plapumă dormeam pe patul mijlociu și mă înveleam cu ăla mare sau cine se scula primul pleca în oraș că aveam o singură pereche de pantofi. Pe undeva pe jumătate e un umor amar, dar pe cealaltă (...) Mi-a prins foarte bine.”, a povestit artistul, în cadrul podcastului  „Altceva cu Adrian Arsene”