Invitată la podcastul „Super Oameni”, Daniela Gyorfi a vorbit despre perioada grea prin care ea și mama sa au trecut, când femeia a rămas paralizată. În ciuda greutăților materiale și a dificultăților cu care s-a confruntat, artista a mărturisit că era fericită pentru că o avea pe mama sa lângă ea și împreună se bucurau chiar și de cele mai mărunte lucruri. De asemenea, Daniela Gyorfi a menționat că este foarte recunoscătoare pentru tot ceea ce a reușit să dobândească de-a lungul anilor, dar recunoaște că nu mai simte aceeași bucurie ca atunci. Deși nu avea lucruri materiale, o avea alături pe mama ei, alături de care a trecut prin toate greutățile vieții.

„Când ești sărac, ești la mila oamenilor”

„Am fost săracă pentru că mama mea a rămas paralizată. Atunci când ești bolnav și nu ai șanse să te faci bine, nu îți rămâne decât familia. Când zic de sărăcie, zic sărăcie. Dar aveam o bucurie. Bucuria mea era că o aveam pe mama. Când ești bolnav, ești la mila oamenilor, când ești sărac, ești la mila oamenilor. Eu nu puteam dacă nu mă ajutau oamenii, dar sunt foarte mulți oameni care m-au ajutat. Eram un om fericit. Pentru că o aveam pe mama, mă bucuram pentru o ciocolată, o portocală. Pentru că am început să cânt și aduceam niște bani acasă, mă bucuram de orice. Acum, când am casa pe care mi-o doresc, când am familia pe care mi-o doresc, mulțumesc zi de zi, dar nu mai am acea bucurie. Mâncam cu mama pâine cu zahăr și ou și eram fericite amândouă, râdeam”, a declarat Daniela Gyorfi.

Te-ar putea interesa și: Ana Morodan, noi dezvăluiri după ce a fost acuzată că ar fi condus sub influența drogurilor. Ce s-a întâmplat cu adevărat

„În momentul când părinții tăi pleacă, nu mai ești întreg”

Artista își amintește cu durere momentul în care mama sa a fost la un pas de moarte, episod care a subliniat fragilitatea existenței lor împreună. Daniela Gyorfi a mărturisit că nici după 11 ani de la pierderea mamei sale, nu a reușit să depășească în totalitate durerea și tristețea. Aceasta a menționat că singura persoană care este mereu acolo, indiferent de situațiile prin care trecem, este mama, iar pierderea acesteia a însemnat pentru ea o rupere de rădăcini, de căldura și liniștea părintească.

„Tot timpul mă uitam la mama, o vedeam bolnavă și mă gândeam la momentul când nu va mai fi. Tot timpul îmi spunea să fac un copil, o familie. Eu nu am vrut neapărat să am o familie, îi spuneam că ea e copilul meu. Am născut-o pe Maria, avea vreo șapte luni. Am venit de la o cântare, mama dormea în sufragerie și eu în dormitor. A luat un medicament, a făcut un șoc și era să moară. A venit salvarea și a doua zi de dimineață mi-a spus: „Dacă nu erai tu, eu muream. Și nu mă gândeam decât că nu am apucat să o văd pe Maria mai mare și cui te las pe tine”. Atunci am realizat că va veni timpul odată și odată. Sunt un om trist, nu am echilibru, deși au trecut 11 ani și mi-am mai revenit. În momentul când părinții tăi pleacă, nu mai ești întreg. Ți-au plecat rădăcinile, căldura aia, ființa aia la care tu te duci și plângi și cineva te înțelege. Și acel cineva este mama ta, nimeni altcineva. Este foarte greu”, a adăugat artista, la podcastul „Super Oameni”.