Dr. Sorin Băilă, chirurg vascular la Spitalul Clinic Sanador, a vorbit în cadrul  interviurile DC Medical și DC News despre bolile cardiovasculare și factorii de risc pentru aceste afecțiuni, de altfel, factori care sunt modificabili și țin de stilul de viață, precum și de alimentație, printre cauzele unui nivel crescut al colesterolului fiind hipertensiunea, diabetul sau fumatul.

De asemenea, medicul a afirmat că primele studii au început în 1948, ”studiul Framingham, un studiu observațional de cohortă”, iar rezultatele au început să apară prin anii 1960.

”Au fost cam trei generații studiate”, ”studiile s-au oprit în 2000, din cauza lipsei fondurilor, dar s-au tras concluzii suficiente”, a explicat dr. Băilă, subliniind că s-au făcut salturi extraordinare în legătură cu cunoașterea și cu implementarea cunoașterii și rezultatele n-au încetat să apară.

Dacă am avut un vârf al infarctului acut de miocard în anii 1960, după aceea, prevalența acestuia a început să scadă; dar și că acum chirurgia deschisă se aplică pacienților de 80 de ani și peste, comparativ cu mulți ani în urmă când solicitările erau pentru persoanele de 60 de ani.

Portretul-robot al persoanei expuse la bolile de inimă

”Există cunoaștere în legătură cu ce face colesterolul și ceilalți factori de risc. Și aici aș aminti bărbatul peste 45-50 de ani, fumător, hipertensiv și diabetic.

S-au făcut pași foarte mari în cunoaștere, fiecare factori cum acționează. În terapie, s-a ajuns chiar la anticorpi monoclonari vis a-vis de hipercolesterolemie sau trigliceridele crescute care sunt foarte rezistente la tratamentul clasic - însă nu este suficient.

Nu e suficient doar să combatem colesterolul. Pe de o parte, cunoașterea factorilor de risc și tratamentul lor au crescut foarte mult speranța de viață, fiind cunoscut faptul că principalele cauze de deces sunt cele de risc cardiovascular prin boli cardiovasculare, numărul unu este infarct de miocard, numărul trei, accidentul vascular cerebral ischemic, la mijloc sunt neoplaziile.

Pe de altă parte s-a îmbunătățit foarte mult cunoașterea în ceea ce înseamnă mecanismul etiopatogenic al ateromatozei și am considerat că acea teorie de boală degenerativă prin acumularea pasivă a colesterolului în peretele arterial (care este stratificat în intima, media și adventitia), nu este chiar așa un proces pasiv.

Că, practic, structura nobilă a intimei e un singur strat d ecelule, dar este care este efectiv cu rol de organ care are o importanță deosebită în principalele homeostazii ale corpului, rezistența la tromboză, la inflamație, rol în bolile autoimune. Are un rol de barieră și chiar mecanică și un rol foarte important, anti-ateromatos. 

Există foarte multe mecanisme care fragilizează endoteliul și aici vorbim de inflamațiile cronice silențioase care vulnerabilizează structura nobilă a intimei, stratul din interior al pereteluui vascular la acțiunea fracțiunii așa-zise rele a colesterolului, care se depozitează, de obicei, sub formă oxidativă sub endotelial, sub intimall”, a explicat dr. Sorin Băilă.

Colesterolul, rol esențial în activitatea neuronilor

Întrebat care este partea benefică a colesterolului în ceea ce privește circulația sanguină, medicul a ținut să sublinieze că acesta este o structură esențială.

”Ne-am năpustit cu toate armele împotriva colesterolului, uitând că este o structură esențială a membranelor celulare, că are un rol esențial în activitatea neuronilor și că la un moment dat un echilibru ideal este să îl realizăm prin acești factori non-medicamentoși de prevenție a bolilor aterosclerotice, care înseamnă o viață sănătoasă, ce implică dietă, mișcare, să fim foarte atenți cu kilogramele noastre și să păstrăm un echilibru între înălțime și greutate, să ne hidratăm și să avem foarte multă grijă de ceea ce înseamnă o viață lipsită de stres”, a mai spus dr. Sorin Băilă.

Mai multe în video: