În regia lui Martin Bourboulon, cea mai nouă adaptare a aventurilor celebrilor spadasini va fi o saga în doua părţi şi va introduce un nou personaj, Hannibal, primul muschetar de culoare din istoria Franţei, scrie collider.com. Personajul Hannibal este inspirat din povestea reală a lui Louis Anniaba, prinţ de Assinie. Primul film din serie, ''Les trois mousquetaires: D'Artagnan'', are premiera pe 5 aprilie 2023 în Franţa, iar continuarea, ''Les trois mousquetaires: Milady'', este preconizat a fi lansat pe 13 decembrie 2023.

Aventura epică în două părţi îl are în centru pe curajosul D'Artagnan, care li se alătură celor trei prieteni muschetari Athos, Porthos şi Aramis, iar împreună ţin piept intrigilor cardinalului Richelieu şi interacţionează cu seducătoarea spioană Milady de Winter. Potrivit trailerului, filmul promite un regal vizual, cu lupte corp la corp, decoruri de epocă şi figuri istorice portretizate într-o lumină nouă.

Distribuţia îi are în frunte pe Francois Civil, în rolul lui D'Artagnan, Vincent Cassel, în rolul lui Athos, Pio Marmai, care îl interpretează pe Portos şi Romain Duris, drept Aramis. În tabăra rivală, Eva Green o portretizează pe seducătoarea şi vicleana Milady de Winter, Eric Ruf este cardinalului Richelieu, iar Marc Barb îl interpreteaza pe capitanul de Treville. Filmul îi reuneşte pe Cassel şi pe Green, care joacă împreună şi în serialul Apple ''Liaison'' (2023). În alte roluri îi mai regăsim pe Louis Garrel - regele Ludovic al XIII-lea -, Vicky Krieps, în rolul reginei Ana de Austria, Jacob Fortune-Lloyd în rolul ducelui de Buckingham şi pe Lyna Khoudri în rolul Constance Bonacieux.

Exista până în prezent peste 250 de adaptări după romanele lui Alexandre Dumas, cele mai cunoscute fiind ''La Reine Margot" (1994, cu Isabelle Adjani şi Daniel Auteuil) şi "The Man in the Iron Mask" (1998), care îi are în distribuţie pe Leonardo DiCaprio şi pe Jeremy Irons.

Însă aventurile muschetarilor au fost cele mai populare, începând cu o primă versiune cinematografică creată în Marea Britanie în 1898.

Actorul american Douglas Fairbanks a devenit erou de capă şi spadă graţie unei versiuni din 1921 a aventurilor muşchetarilor, iar povestea a fost transferată într-o unitate a Legiunii străine franceze din America de Nord cu prilejul unei adaptări lansate în 1933, cu John Wayne în distribuţie. Câţiva ani mai târziu, a fost produsă şi o versiune italiană cu marionete.

Membrii trupei The Beatles au fost la un pas de a juca într-o adaptare regizată de Richard Lester, dar în cele din urmă rolurile principale au fost încredinţate actorilor Michael York, Richard Chamberlain, Oliver Reed şi Frank Finlay. Au fost realizate trei filme: ''The Three Musketeers'' (1973), ''The Four Musketeers: Milady's Revenge'' (1974), ''The Return of the Three Musketeers'' (1989).

Producţiile hollywoodiene au continuat cu o versiune din 1993 cu Charlie Sheen şi Kiefer Sutherland în distribuţie şi cu un remake din 2011, care a avut mai puţin succes, cu Milla Jovovich, Orlando Bloom şi nişte corăbii zburătoare.

De-a lungul timpului, au existat versiuni argentiniene, indiene, mexicane şi chiar sovietice.

Una dintre cele mai insolite - în special din perspectiva actuală - este o versiune în limba rusă din 2005 în care muschetarii sunt femei, iar D'Artagnan este interpretat de Volodimir Zelenski, preşedintele actual al Ucrainei.

''E o carte care trece cu uşurinţă proba timpului'', a spus pentru AFP Martin Bourboulon, regizorul celei mai noi adaptări, ''Les trois mousquetaires: D'Artagnan''.

''Valori precum camaraderia, curajul, eleganţa şi solidaritatea sunt cele care o fac atât de interesantă'', a completat regizorul.

Alexandre Dumas avea 41 de ani în 1844 când romanul ''Cei trei muschetari'' a apărut în foileton, o formă serializată de ficţiune la modă în acele vremuri după succesul înregistrat de ''Misterele Parisului'', semnat de Eugene Sue. Succesul romanului îl determină pe Dumas să scrie două continuări - ''După douăzeci de ani'', în 1845, şi ''Vicontele de Bragelonne'', a cărei publicare în foileton se va întinde pe trei ani (1847-1850).

''Dumas are simţul ritmului, ştie unde să accelereze, unde să facă o pauză, unde să construiască suspans'', spune biograful Sylvain Ledda. ''În plus, este foarte amuzant, în cel mai autentic spirit francez: amprenta sa este fantezia, ironia'', a adăugat el, notează Agerpres.