Paul Olteanu a fost invitat în emisiunea „La Măruță”, de la Pro Tv, unde a vorbit despre temerile cu care se confruntă românii în această perioadă și soluțiile pentru a-ți controla mintea. 

Paul Olteanu: „În perioadele astea cu multă încărcare mentală, noi nu mai gândim clar”

„Venim totuși după doi ani de pandemie globală care ne-au produs un nivel mare de incertitudine. Ne-a îngrădit libertatea, pe de-o parte fizică, pe de altă parte psihologică.  Am avut sentimentul că nu mai putem face lucruri. Acum, când asta pare că se relaxează, trăim perioada asta de război, care nu a mai fost trăită de generații întregi. Și suntem mult mai populați cu imagini de genul acesta (n.r. Imagini cu refugiații din Ucraina) este mult mai ușor să îl simți aproape (n. r. Războiul). Chiar vorbeam cu prietenii, dezbătând ce se întâmplă zilele acestea, și o prietenă îmi spunea - eu mă simt vinovată ca simt mai multă empatie și conexiune cu poporul ucrainian de cât am simțit la războiul din Irak sau la alte conflicte”, a declarat Paul Olteanu, în emisiunea de la PRO TV. 

Motivul pentru care românii empatizează mai mult cu poporul ucrainean

„Merită să înțelegem de ce ne afectează mai mult. Sunt trei componente 

1. pentru că este proxim fizic.

2. pentru că ucraineni seamănă cu noi. Seamănă fizic cu noi, sunt similari cu noi și când creierul nostru vede similaritate, empatizează mult mai mult.

3. putea fi noi. Mintea noastră  începe imediat să proiecteze „și dacă cucerește Rusia Ucraina următoarea suntem noi”

Realitatea obiectivă e că noi trăim totuși un moment care ar putea să ne liniștească, suntem o țară  membră UE, suntem o țară membră NATO, ceea ce e ceva profund liniștitor dacă gândim rațional. Doar că, în perioadele astea cu multă încărcare mentală, noi nu mai gândim clar”, a mai spus acesta.

Ce se întâmplă în creier atunci când trăiești în prea mult stres

„Sunt câteva caracteristici. Una e că începi să ai cogniție simplificată, adică încep să vezi lumea în termen de  - e război în Ucraina, eu trebuie să părăsesc țară, trebuie să cumpăr cât pot de mult ulei, trebuie să cumpăr cât pot de mult de benzină-, deci vedem numai zone de gri.

Doi,  avem focus pe tot ce e negativ.  Mintea noastră începe să vadă tot ce e în neregulă în viața noastră, nu pentru că viața noastră palpabilă a devenit mai rea, fix acum, și pentru că orice perioadă stresantă ne ducem în zona asta”, a explicat Arhitectul minții. 

Ne rigidizăm 

„Și mai e un aspect foarte periculos, în momentul în care ne simțim amenințați, avem înclinația să tragem către ce e familiar, ne rigidizăm. Și pe parcursul istorie, este un aspect foarte interesant, de fiecare dată când o populație a simțit multă presiune psihologică și oamenii au devenit foarte defensivi, au ales lideri autocrați. Vezi America și nemulțumirile, de acolo care au dus la alegerea lui Trump. Vezi în istoria Germaniei, momentul de după Primul Război Mondial, când poporul german simțea foarte mult  stres și frustrare după acordul care a adus la încheierea războiului.

Și interesant și important, în perioada, asta este ne dăm seama că practic, capitalul nostru cel mai puternic, cine poate da cu adevărat încredere, suntem noi, cei apropiați”, a atras atenția Paul Olteanu.

Cum putem face această recalibrare 

„Empatia. Respectiv ce simți față de oameni, când ne uităm la genul acesta de imagini, e foarte bună. Să simt stările tale în corpul meu, să îmi imaginez viața ta. 

Problema, dacă ne oprim strict la empatie și ne uităm la știri sau ne uităm la genul acesta de imagini și ne încărcăm cu stările poporului ucranean și mai ales ale refugiaților, empatia, dacă e trăită 24 de ore din 24, duce la burnout empatic, epuizare emoțională.

E ca și cum ești asistentă într-o secție de pacienți cu boli terminale și în fiecare zi, dacă te conectezi la emoțiile lor, te conectezi la moarte, în fiecare zi.”, a arătat acesta. 

Soluția

„Soluția este să trecem de la empatie la compasiune. Compasiunea presupune mai întâi să empatizez cu omul din fața mea, să nu fug, să nu închid televizorul, să nu zic „Nu e lângă mine”, să mă conectez la starea oamenilor ălora și să fac ceva să le ameliorez suferința. 

Că făcutul ăsta de ceva e să merg la un concert caritabil, să donezi bani pentru refugiați”, a mai spus el. 

Beneficiile compasiunii

„Sunt două beneficii: unul este că le dăm oameni lor ăstora sentimentul că nu sunt singuri, într-un moment în care poate au sentimentul că sunt singuri.

Și doi, și ăsta e beneficiul cumva pe care e bine să îl conștientizăm, este că atunci când ajutăm alți oameni, ne reglăm noi emoțional, când văd pe cineva în durere, dacă doar mă uit la el și empatizez cu durerea lui, mă încarc cu stările lui și trăiesc și eu neputința și durerea lui, dacă mă conectez cu durerea lui și după aia fac ceva să îl ajut fac ceva să îmbunătățesc, compasiunea activează rețeaua de recompensă din creier și eliberează dopamină”, a explicat fondatorul Mind Architect.

Asta este că poate cea mai grea lecție pentru poporul român

„Dopamina îți dă satisfacție și motivație să continui. Este foarte important să înțelegem că și în evoluție, în biologie, organismele care au prosperat, inclusiv noi, au fost foarte colaborative. Asta este că poate cea mai grea lecție pentru poporul român: să înțeleagă că nu poate să îți fie bine singur. Ori, în momente ca ăsta, în loc de a lua a doua sticlă de ulei,  util să ne dăm seama că mai important decât o sticlă de ulei acasă, este parte este să ai parte de empatia și compasiunea unui om pe care l-ai ajutat. Eu pot să am magazia plină de făină, dar nu am ce să fac cu ea, dacă tu ai tot uleiul.

Este foarte util să existe un climat psihologic pe care noi îl construim, ca țară, noi nu suntem educați să avem încredere unii în alții sau să colaborăm”, a spus Paul Olteanu, la PRO TV.