Florin Piersic este unul dintre cei mai iubiți și apreciați actori din România. A fost supranumit Alain Delon de România și și-a dedicat întreaga viață scenei și publicului.  A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (astăzi UNATC), promoția 1957 și a debutat pe scena Teatrului Național din București în același an, în pelicula ”Ciulinii Bărăganului”, iar, de atunci a jucat într-un număr impresionant de piese de teatru și filme.

Florin Piersic se gândește la sfârșitul vieții sale

Ajuns la vârsta de 80 de ani, marele actor recunoaște că se gândește la momentul în care viața sa va ajunge la sfârșit. Florin Piersic susține că vrea să mai trăiască puțin și că se teme de moarte. Totodată, acesta a precizat că publicul este cel care îl ține în continuare în viață. 

„ Mai vreau să trăiesc puțin. Mie îmi e frică de moarte. Nu pot să-ți explic de ce. Mi-e cam frică, recunosc. Trebuie să vină, știu, dar nu știu unde mă va prinde. Nu mă interesează, știu că toată lumea moare, o să mor și eu. Mie îmi e frică de moarte. Vreți să vă spun ceva? Dar să țineți minte. Dacă mai trăiesc acum, trăiesc din cauza dumneavoastră .”, a spus Florin Piersic, în cadrul podcastului moderat de Mihai Morar

Florin Piersic susține că nu există prieteni, ci doar cunoștințe. 

« Nu-mi place cuvântul „prieten” pentru că toți spun „Sunt prietenul tău, te pup, prietenie, prietenie”. Nu mai există prietenie. Există cunoștințe. », a declarat Florin Piersic.

Florin Piersic nu și-a dorit să devină actor

“Când eram mic, mic de tot, doream să mă fac birjar pentru că adoram caii. Mai târziu, am vrut să mă fac șofer, dar într-o zi l-am văzut pe unul murdar din creștet până în tălpi ieșind de sub o mașină, așa că am zis că mai bine ar fi să fiu cofetar. Gândeam că și acolo te mai „murdărești”, dar te lingi pe degete și gata savarina, joffra, sau cremșnitul. Dar când mi s-a spus că pot să mor de diabet, m-am hotărât categoric să mă fac doctor. De oameni. Într-o zi însă, l-au adus pe unul care căzuse ori de pe cal, ori îl călcase o mașină, ori îl bătuse un cofetar, că era tot numai sânge. Mi s-a făcut rău, așa că gata şi cu doctorul de oameni!

Într-o zi l-am luat pe Lupi, câinele cartierului, pe care îl mușcase o cățea de picior. L-am pansat, l-am îngrijit, l-am alintat și am hotărât fără drept de apel: veterinar, asta o să fiu. Dar o poezie, o singură poezie, că aici am vrut să ajung, mi-a schimbat destinul. ACTOR. Ce frumos sună acest cuvânt! Sau ARTIST. Sună și mai frumos”, a declarat Florin Piersic, potrivit okmagazine.

Mama sa l-a susținut în cariera de actor

“Ea, mama, a fost prima mea regizoare. Da!  Într-o zi, mi-a spus: „Florinel” (eu pentru ea şi la 50 de ani tot Florinel rămăsesem) „dacă profesorul Scurtu, vrea o poezie românească frumoasă, ca s-o spui la serbarea de sfârșit de an, uite, ți-am găsit eu una, «Nebuna» de George Coșbuc. Învăț-o!”

Și tot mama, cu acel bun-simț pe care ar fi prea minunat să-l aibă toți oamenii, îmi alege, mă ascultă, mă suie pe tren, îmi dă actele, îmi dă bani de cămin, îmi pune hrană rece și mă trimite la examenul de actorie, la București”, povestește Piersic.