Halloween-ul nu e o sărbătoare românească... cu toate astea, noi, românii, ne simțim „ca peștele în apă” în jurul acestei zile. Cu toții am auzit povești, mituri, legende, care mai de care mai terifiante, mai „de speriat”. Unele în copilărie, spuse de bunici, de frații mai mari sau de prietenii de joacă, altele descoperite în perioada adolescenței, iar altele, aflate poate abia acum.  Strigoi, vrăjitoare, fantome, vampiri, demoni, monștri, baba cloanța și alte personaje terifiante ne-au înfricoșat în copilărie. 

Iată ce frici are Mihaela Bilic, medic nutriționist și realizator al emisiunii „Doctor de bine”, de la PRO TV:

Spectacola: Ai vreo poveste de speriat, pe care ai vrea să o împărtășești cu noi?

Mihaela Bilic: Am o întâmplare șocantă care ar putea fi de speriat. Noroc că s-a terminat cu bine și acum fac haz de necaz când îmi amintesc. Nu e o poveste de Halloween, chiar s-a întâmplat în realitate. Îmi alimentam mașina la benzinărie și lăsasem deschise ambele geamuri pentru că era cald afară. Cât timp eu eram cu pompa în mână, un individ s-a apropiat de mașină și, sub ochii mei, mi-a luat poșeta de pe scaunul din față. Reacția mea a fost instinctivă. Într-o clipă am sărit la el și l-am prins cu mâinile de piept. „Ce faci? Nu ți-e rușine?!” strigam în timp ce îl scuturam zdravăn. Cu siguranță nu se aștepta la așa o reacție, mai ales că șoferii de la celelalte pompe au sesizat incidentul. Deci... povestea a fost de speriat mai degrabă pentru hoț. Când a văzut cât sunt de pornită... a bătut în retragere și mi-a șoptit smerit „Ia-ți poșeta înapoi și taci din gură, nu mai face atât scandal!”. A fost cu happy-end, dar și acum sunt șocată de faptul că niciun bărbat dintre cei care se aflau în jurul meu nu a luat atitudine, doar priveau amuzați.

Spectacola: Ai experimentat vreodată o situație „supranaturală” care te-a înfricoșat?

Mihaela Bilic: Pe mine supranaturalul nu mă înspăimântă, ci mai degrabă mă fascinează. Sunt mândră că sunt născută la Câmpina, acolo este o zonă cu încărcătură energetică mare! Am de-a face frecvent cu astfel de întâmplări lipsite de logică, ca să nu zic supranaturale. Însă cea mai amuzantă a fost legată de ceasul de la mașină, care se încăpățânează să se oprească și să pornească când vrea el. Fenomenul a apărut din prima și inițial, cei de la reprezentanță nu m-au crezut. M-am întors în fabrică și după câteva ore în care au analizat situația, au venit cu acest răspuns: „De când construim mașini, nu am avut o astfel de situație, nu avem nicio explicație, probabil că are ceva din genele dumneavoastră!”. Mi-a plăcut la nebunie consternarea lor, dar și faptul că m-au asociat cu supranaturalul. (râde)

Spectacola: Care sunt cele mai mari frici ale tale?

Mihaela Bilic: Mi-e frică de înălțime, am vertij și mi se înmoaie picioarele dacă privesc în jos. O frică combinată cu scârbă am față de toate animalele târâtoare, reacționez urât numai la gândul că vreun gândac ar merge pe mine. Apoi, nu-mi place marea, mai ales noaptea. Vuietul și zgomotul valurilor îmi dau o stare de neliniște, iar acea întindere nemărginită și neagră mă înspăimântă. Dacă vorbim despre vise urâte, scenariul care mă îngrozește este să fiu scoasă la tablă la școală și să nu știu lecția. Încă mai am coșmaruri că sunt prinsă că nu am învățat!

Spectacola: Ești o persoană superstițioasă?

Mihaela Bilic: Am ales să iau superstițiile în glumă și să le reconfigurez după cum îmi place mie. Spre exemplu, pentru întorsul din drum am o strategie care blochează ghinionul: mă așez pe un scaun, număr până la 10 și pornesc din nou, cu credința că o să meargă și mai bine decât în varianta inițială. Pisica neagră este și ea semn bun, așa am hotărât eu după versurile celor de la Pasărea Colibri! Îmi plac superstițiile și mai ales îmi plac „semnele”, pe care eu le văd pretutindeni… mi se pare că Universul mă ajută să iau decizii și îmi arată drumul.

Spectacola: Ce remedii, leacuri sau tradiții „te-au ajutat” să scapi de anumite frici?

Mihaela Bilic: Când vine vorba de leacuri și remedii băbești, am o întâmplare uluitoare! Una dintre prietenele mele are un băiețel care până la vârsta de 4 ani nu a scos niciun cuvânt. Biata de ea era îngrozită, gândul că putea fi vorba despre un handicap sau un deficit mental nu-i dădea pace. Eram în vacanța de Crăciun, undeva la țară, și în disperare de cauză am decis că merită să încercăm un remediu auzit de la babele din sat: am făcut înconjurul casei de 4 ori cu copilul în spate, repetând un descântec. Dacă ne-ar fi văzut cineva... ar fi zis că am înnebunit! Un lucru pot să vă spun: copilul a început să vorbească. Mai mult decât atât, nu se mai oprea din vorbit! (râde)

Spectacola: Spune-ne un film de groază pe care ni-l recomanzi sau pe care, din contră, ne recomanzi ca mai bine să nu-l vedem. 

Mihaela Bilic: Vă recomand din suflet filmul „Ceilalți” (The Others) cu Nicole Kidman. Este o capodoperă din punct de vedere al suspansului. Unii i-au spus film de groază, alții îl consideră film psihologic, eu spun că trebuie văzut… și apoi hotărâți voi dacă v-a plăcut!

Spectacola: Sărbătorești Halloweenul?  

Mihaela Bilic: Pentru că nu am copii, nu sărbătoresc Halloweenul. Dar asta nu mă împiedică să fac decorațiuni cu și din dovleci!