Actriţa Vasilica Tastaman s-a născut la 6 octombrie 1933, la Brăila.  A murit la 30 martie 2003, la Bucureşti, din cauza unei hemoragii digestive.

„Femeia care a despărțit-o pe Anda Călugăreanu de Dan Tufaru, iubita lui Gheorghe Dinică și a altor vedete, dar și soția celebrului antrenor de la Steaua, Emeric Jenei, a fost o actriță talentată și cu mult sex appeal, care a răvășit efectiv lumea artistică a României din anii ʼ60-ʼ80. Partenera lui Dem Rădulescu din Astă seară dansăm în familie a fost o blondă fatală cu un râs spumos și o voce absolut inconfundabilă. În 1981, s-a stabilit în Suedia, revenind în țară abia 20 de ani mai târziu, pentru a-și aștepta sfârșitul acasă, fiind răpusă de o boală neiertătoare. Dar meandrele destinului ei controversat pot scoate la iveală și o sumedenie de revelații incredibile…”, o descrie Dan Boerescu pe Vasilica Tastaman în cartea sa: Destine Controversate. 

A luat viața în piept de la o vârstă fragedă

Vasilica Tastaman a rămas orfană la o vârstă fragedă, la 14 ani, fără ajutor financiar și fără posibilitatea de face studii de specialitate. La 16 ani debutează în teatru, în orașul natal, iar talentul ei este remarcat imediat, în condițiile în care nu avea nici studii de sprecialitate.  În drumul ei spre teatru o ajută Elvira Petreanu (soţia lui Ion Aurel Manolescu, nepotul poetului Ion Manolescu), care îi dă lecţii de dicţie şi îi arată cum să meargă şi să dea replica pe o scenă. La 18 ani, era deja actriţă la Teatrul Giuleşti, graţie directoarei Elena Deleanu. Mai târziu, o ajută în carieră marea actriţă Lucia Sturdza Bulandra.

Compromisuri din cauza problemelor financiare

Conform jurnalul.ro, Vasilica Tastaman, pe atunci angajată a Teatrului Municipal București, astăzi Teatrul Bulandra, era actrița preferată a directoare de Teatru Lucia Sturdza Bulandra. Într-o zi, la urechile directoarei teatrului ajunge zvonul că Vasilica vrea să părăsească teatrul și să se întoarcă la Brăila. Intrigată, Lucia Sturdza Bulandra o cheamă la ea și îi cere detalii legate de decizia de a părăsi teatrul bucureștean și Bucureștiul, din cauză că nu avea unde locui:

 “Doamna Bulandra, eu vreau să plec din Capitală pentru că m-am săturat… să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat ca să am unde să dorm!“. 

Atunci, Lucia Sturdza Bulandra s-a implicat personal în ajutorarea actriței sale preferate, solicitând la Primărie o locuință pentru Vasilica Tastaman. La distanță de doar câteva zile, Vasilica Tastaman se muta în locuința obținută cu ajutorul directoarei de teatru.

Maestrul Radu Beligan: „Nu avea niciun fel de studiu, dar ce studiu îi mai trebuia? Ea pe scenă trăia, nu spunea nimic altceva”

Potrivit acasatv, maestrul Radu Beligan se declara profund impresionat de Vasilica Tastaman: Aș spune, fără ezitare, că, dacă există un talent, el se cheamă Vasilica Tastaman. Nu avea niciun fel de studiu, dar ce studiu îi mai trebuia? Ea pe scenă trăia, nu spunea nimic altceva. Era o bijuterie. Eu n-am ce să vă povestesc despre Vasilica, ea însăși este o poveste. O mare minune pe care am întâlnit-o în viața mea“, mărturisea într-un interviu mai vechi marele actor.

Relații controversate, divorțuri și aventuri

Vasilica Tastaman a fost căsătorită de două ori. Primul soț, antrenorul Emeric Jenei, cu care a avut un băiat, Călin , apoi Dan Tufaru, fostul soț al Andei Călugăreanu.  Dan Tufaru, cu 11 ani mai tânăr decât ea, era căsătorit cu Anca Călugăreanu atunci când s-a îndrăgostit de Vasilica Tastaman. 

Vasilica a divorțat de Emeric Jenei, iar Dan Tufaru s-a despărțit de Anda Călugăreanu, pentru a putea fi împreună. Mariajul lor a durat mai puțin de un deceniu și a fost unul cu năbădăi, actrița având câteva aventuri extraconjugale, iar Dan Tufaru căzând în patima alcoolului,meteahnă care, din păcate, l-a însoțit până la moarte, fiind asociată și cu teribile tulburări de comportament, care au mers, se pare, inclusiv până la o tentativă de incest de care l-a acuzat Ioana, fiica lui și a Andei Călugăreanu, potrivit jurnalul.ro

„A fost infidel!” acuză fiica Andei Călugăreanu. Actorul și-a părăsit familia pentru Vasilica Tastaman. „Eu aveam doar un an și jumătate când s-au despărțit părinții mei, dar mi s-a povestit că tatăl meu nu a fost ușă de biserică nici în timpul căsniciei lor. A înșelat-o pe mama la greu, dar nu a lăsat-o până nu a cunoscut-o pe Vasilica Tastaman, care parcă i-a luat mințile. Am înțeles că a iubit-o nebunește. La un moment dat, s-a dus acasă la mama și i-a spus, sec, «Fă-mi bagajele, că plec!». Iar ea, o doamnă, s-a conformat”…

A fost îndrăgostită de Gheorghe Dinică

Pe lângă Dan Tufaru, un alt bărbat care i-a făcut inima să tresare a fost Gheorghe Dinică. Dinică era foarte  discret. Eram odată și îmi zice: ia stai, mă, să-i iau un buchet de flori'. Să înțeleg că a iubit-o? Da, dar acum mulți ani, dar frumos, frumos, sentimente interioare și nu gargară inutilă.”, povestea, în trecut, pentru Doamne de poveste' actorul Dumitru Rudăreanu.

 În 1981, s-a stabilit în Suedia, revenind în țară abia 20 de ani mai târziu, pentru a-și aștepta sfârșitul acasă, fiind răpusă de o boală neiertătoare”.

Si totusi marea iubire a Vasilicai Tastaman a ramas primul soț, antrenorul Emerich Jenei, barbatul cu care a facut si un copil

“Eu eram iubitor de teatru si acolo am cunoscut-o. Si am continuat un an de zile prietenia noastra dupa care ne-am casatorit. Dupa care a venit si un copil, baiatul nostru Calin care are 47-48 de ani si dupa 10 ani de zile ne-am despartit."

Dupa ce a stat departe de tara cativa ani Vasilica Tastaman s-a intors acasa, printre cei dragi, unde a si ramas pentru eternitate. ”M-am intalnit cu ea, cu familia si mi-a povestit multe lucruri interesante. Mi-a spus ca regret ca a plecat, ca n-a ramas aici. A avut o bucurie fantastica ca s-a reintors in tara", isi aminteste Emerich Jenei, potrivit acasatv.

Cariera Vasilicăi Tastaman

Până în 1961, când s-a numărat printre fondatorii Teatrului de Comedie, a jucat la teatrele Giuleşti şi Bulandra din Bucureşti. La Teatrul de Comedie a rămas până la plecarea sa în străinătate, în Suedia, în 1981.

Între rolurile în care a strălucit aproape 30 de ani se numără: Nicole în piesa "Burghezul gentilom", de Moliere, Ana din "Svejk în al Doilea Război Mondial" de B. Brecht, Elena în "Troilus şi Cresida" de W. Shakespeare, Efimiţa în "Capul de răţoi" de George Ciprian, Veta în "O noapte furtunoasă", Getuţa în "Preşul" lui Ion Băieşu, spectacol care s-a jucat peste zece ani, Dany în "Ucigaş fără simbrie" de Eugen Ionescu, Lucreţia Borgia în "Fata Morgana" de D. Solomon, Nataşa în "Trei surori" de Cehov, Dona Estrella în "Noaptea la Madrid" de Calderon de la Barca, Anunţiata din "Umbra" de Evgheni Svart.

A jucat, de asemenea, în multe filme româneşti, cu acelaşi mare talent şi umor. Dintre acestea se remarcă: 1958 - ''D-ale carnavalului'' (regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles); 1959 - ''Telegrame'' (regi Aurel Miheles, Gheorghe Naghi); 1960 - ''Aproape de soare'' (regia Savel Stiopul); ''Bădăranii'' (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi); ''Toamna se numără bobocii'' (regia Mircea Mureşan); 1966 - ''Castelanii'' (regia Gheorghe Turcu); ''Vremea zăpezilor'' (regia Gheorghe Naghi); ''Maiorul şi moartea'' (regia Alexandru Boiangiu); 1968 - ''Vin cicliştii'' (regia Aurel Miheles); 1971 - ''Brigada Diverse în alertă'' (regia Mircea Drăgan); ''Urmărirea'' (regia Radu Gabrea) - serial TV; 1972 - ''Adio, dragă Nela'' (regia Cornel Todea); ''Astă seară dansăm în familie'' (regia Geo Saizescu); ''Veronica'' (regia Elisabeta Bostan); 1973 - ''Dragostea începe vineri'' (regia Virgil Calotescu); 1974 - ''Păcală'' (regia Geo Saizescu); 1976 - ''Premiera'' (regia Mihai Constantinescu); 1977 - ''Eu, tu şi Ovidiu'' (regia Geo Saizescu); ''Războiul de Independenţă'' (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu) - serial TV; 1979 - Nea Marin miliardar (regia Sergiu Nicolaescu), 1981 - ''Am o idee'' (regia Alecu Croitoru), notează "Dicţionarul Cineaştilor Români", Cristina Corciovescu, Ed. Ştiinţifică, 1996.

În 1967, a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a ''pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice''.

În 1981, se stabileşte în Suedia, unde va continua să joace pe scena teatrului din oraşul Malmö. La reîntoarcerea în ţară, în 2003, urma să joace într-un spectacol, pe scena Teatrului de Comedie. O hemoragie digestivă i-a curmat însă visul de a fi din nou pe o scenă românească. A murit la 30 martie 2003, la Bucureşti, notează Agerpres.