Iuliana Tudor a fost invitata lui Ionuț Vulpescu la podcastul Avangarda.

Iată o parte din dialog:

Cine e mentorul care i-a dat Iulianei Tudor toată cunoașterea și expertiza? „Mi-a dat tot ce ştie, fără măsură”

Ionuț Vulpescu: Bun găsit la un nou episod al podcastului meu, Avangarda cu Ionuţ Vulpescu. Astăzi am bucuria să am invitată o avangardistă a folclorului autentic, a promovării folclorului muzical, realizatoarea TV Iuliana Tudor. Iuliana, mulţumesc mult că ai acceptat invitaţia mea!

Iuliana Tudor: Mulţumesc pentru invitaţie şi sunt onorată să fiu într-un spaţiu în care ştiu că aduceţi foarte multe personalităţi la care ar trebui, cred eu, să ne raportăm mai mult. 

I.V.: Care e personalitatea la care te raportezi cel mai mult tu? 

I.T.: Prima a fost mama mea. Şi cred că ea rămâne pentru mine reper de umanitate, de înţelegere, înţelepciune, moralitate, decenţă, dragoste, un cumul de ceea ce cred că ar trebui să fim ca fiinţe trăitoare pe pământ, ca fiinţe iubitoare de viaţă. Viaţa văzută, da, ca o luptă în multe rânduri, dar şi ca bucurie! 

I.V.: O luptă este viaţa!

I.T.: Deci te luptă! Deci te luptă, da! Cam aşa spunea mama mea. Iar apoi, normal, personalităţile cred că la care ne raportăm citind, învăţând, mergând la şcoală, întâlnind oameni. Un alt mare om, aş spune că este doamna Elize Stan, cea care m-a format în meseria aceasta extraordinară, numită televiziune, şi care mi-a dat tot ce ştie, fără măsură, ceea ce e rarisim, pentru că mentoratul este o treabă pe care trebuie să-ţi o asumi pe nişte ani faţă de cineva. Iar domnia sa, de 25 de ani, continuă şi acum să facă mentorat pentru mine. Şi nu pot să fiu altfel decât recunoscătoare vieţii, pentru că mi-a oferit astfel de întâlniri. Nu toată lumea are parte de aşa ceva. Şi atunci când ai...

Iuliana Tudor dorește un spațiu mai consistent pentru auzirea elitelor

I.V.: Oamenii nu se întâlnesc nici cu ei înșiși. 

I.T.: Da. Asta m-ai cu seamă, da. Și de-aia spun, sunt foarte, foarte multe personalităţile la care aş spune că mă raportez şi mă bucur că în această ţară mai avem, avem o zonă consistentă de elite pe care mi-aş dori tare mult să le auzim şi să le vedem mai mult în spaţiul public. 

I.V.: Noi trăim un timp în care cei mai mulţi spun că nu datorez nimănui nimic. Eu!

I.T.: Da. Din nefericire. 

I.V.: Deci tu datorezi mamei tale... 

I.T.: Și tatălui meu, părinţii mei, deopotrivă, da.

I.V.: Şi doamnei, Eliza Stan... 

I.T.: Da, aş alege, da. 

Cine e omul din spatele volumului Iulianei Tudor, Fericirea nu costă nimic? Iuliana Tudor: „Nu mi-a plăcut să intru pe teritorii pe care nu le stăpânesc”

I.V.: O să vorbim și despre această carte pe care am citit-o zilele trecute. 

I.T.: Trebuie să-mi spuneţi acum cum vi s-a părut pentru că aici aştept o părere avizată. 

I.V.: Fericirea nu costă nimic.

I.T.: Da! 

I.V.: Care a apărut la editura Univers. În bună măsură, cartea structurată în jurul dialogului pe care l-ai făcut cu Răzvan Bucuroiu.

I.T.: Colegul meu de la Televiziunea Română, el a avut ideea, m-a oprit într-o zi în televiziune, pe hol, şi mi-a zis „eu aş vrea să fac o carte cu tine despre povestea ta!”. Şi evident că mi s-a părut aşa o glumă iniţial, pentru că dintotdeauna nu mi-a plăcut să intru pe teritorii pe care nu le stăpânesc. La modul la care şi când eram mică, nu am vorbit decât foarte târziu, când am simţit că pot să pronunţ foarte bine.

I.V.: Ce înseamnă târziu? 

I.T.: Peste un an jumate, cred că, nu, mai mult chiar. Şi am avut tot timpul această grijă. 

Iuliana Tudor, sceptică la început cu privire la o carte despre viața ei: „Eu mai lipseam să scriu o carte, că în rest toată lumea scrie cărţi.”

I.V.: Ai recuperat în 2020.

I.T.: Da, mai ales când am persoane în jur şi ştiu că e bine să fii bine. Am treaba asta în minte, în permanenţă. Şi atunci a scrie o carte în condiţiile în care nu am nici pregătire pentru asta, nici un bagaj consistent literar în spate... Ceea ce am sunt acumulările mele din liceu, din facultate, din şcoala pe care am parcurs-o. Dar nici vorbă să mă recomande asta pentru a fi scriitor. E drept, prima reacţie a fost: „eu mai lipseam să scriu o carte, că în rest toată lumea scrie cărţi.” Şi el mi-a zis, „nu e vorba despre asta, e vorba despre conţinutul poveştii tale de viaţă.” 

I.V.: Răzvan Bucuroiu e foarte bun intervievator. 

I.T.: Da, exact. Şi am avut încredere. Şi mi-a dat încredere. Am stat foarte multe luni de zile la un ceai dimineaţa. Ne-am întâlnit ore bune. Am înregistrat aceste convorbiri. Le-am transcris. A urmat apoi un timp în care am luat efectiv pe calculator frază cu frază, pagină cu pagină. Tot am refăcut pentru că limba vorbită, știm, e diferită faţă de cea scrisă. Şi am adaptat pentru ceea ce înseamnă scriitura.

O biografie best-seller. Secretul? Iuliana Tudor: „Trebuie să aibă putere să fie un exemplu. Să te poţi inspira dintr-o prăbuşire a cuiva.”

I.V.: Ce face ca o biografie să devină o poveste, aşa cum zici? 

I.T.: Cred că puterea exemplului. Trebuie să aibă putere să fie un exemplu. Să inspire, să motiveze, să te regăsești într-o formă sau alta acolo. Să poţi să crezi că şi tu ai puterea să faci treaba aceea, dacă vorbim despre a obţine ceva în viaţă. Să te poţi inspira dintr-o prăbuşire a cuiva. Uite, s-a ridicat, a făcut aşa. Poate că nu mai vine să mă vait chiar aşa toată ziua, gândindu-mă că cineva a suferit mai mult decât mine. Şi ăsta a fost cârligul, dacă vreţi, pentru ceea ce a însemnat motivația mea de a face această carte. Oamenii la care această poveste va ajunge. Publicul meu.