În urmă cu 45 de ani, la data de 4 martie 1977, România a trecut prin momente greu de descris în cuvinte. Puternicul seism a provocat prăbuşirea și avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, judeţe din regiunile de sud şi de est ale ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa aproape 1.600 de persoane. 

Printre ei se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ și cântăreaţa Doina Badea.De asemenea, au pierit sub dărâmături actriţa Eliza Petrăchescu, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, scenograful Liviu Popa, cântăreaţa de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, pianistul Tudor Dumitrescu și cascadorul Tudor Stavru. Jean Paler s-a numărat printre salvatorii răniților în urma seismului.

Jean Paler: „Totul mirosea a moarte „

 Actorul a făcut parte din echipa de salvare. Acum, la 45 de ani de la tragicul eveniment, Jean Paler a făcut dezvăluiri cutremurătoare.

„Totul mirosea a moarte. Am găsit doar mâini, picioare, trupuri dezmembrate. Era o liniște mormântală. Îmi amintesc că am băgat zeci de morți în saci. Apoi, soldații aruncau câte o lopată de var peste cadavre, ca să nu vină molima!', spune Jean Paler pentru impact.ro.

„Am rămas blocați între etajele 8-9. Șansa a fost că partea de jos a liftului era mai coborâtă, la nivelul etajului 8, apucase să urce doar puțin spre etajul 9. Din acea zdruncinătură, ne-am lovit foarte rău de pereții liftului, am văzut moartea cu ochii. N-am știut ce se întâmplă, țipau toți.Bătrâna a strigat: ‘E cutremur!. Ne-am chinuit și am ieșit de acolo. Eu, fiind foarte înalt, i-am ajutat. A fost atât de puternic seismul, încât ușile apartamentelor încuiate, de la etajele superioare, s-au deschis la perete, se deteriorase tancajul blocului. Mi-am găsit ușa larg deschisă, deși o încuiasem cu cheia de două ori!', a mai povestit Jean Paler.