Marina Almășan este foarte mândră de copii săi. Cu toate astea, prezentatoarea emisiunii „Rivalii” de la TVR 2, show în care generații diferite sunt puse față în față pentru un schimb de idei, a recunoscut că  s-a lovit și ea de conflictul dintre generații. Totodată, vedeta a dezvăluit și ce relație are cu copiii săi. 

Marina Almășan, despre neînțelegerile cu copiii ei

Marina Almășan este de părere că atunci când părinții nu sunt de acord cu copiii lor, greșesc și eu foarte mult. De asemenea, vedeta a mărturisit că au existat multe conflicte și între copiii săi, dar a știut cum să gestioneze situația. 

„Am doi copii, deci n-am avut nici eu cum să evit acest conflict al generațiilor, mai cu seamă în adolescența copiilor mei, în care începeau să se manifeste și la ei micile “crize de personalitate”, când părinții deveneau “anacronici”, iar ei, copiii, “le știau pe toate”.

Desigur că, de fiecare dată în astfel de situații, de greșit greșesc ambele generații: noi – atunci când avem senzația că sfaturile noastre (de regulă, în exces) îi vor proteja pe copii să facă greșelile pe care noi înșine le-am făcut la vârsta lor, iar ei – când au convingerea că se pot descurca foarte bine și fără noi. Ceea ce, de cele mai multe ori, nu prea se întâmplă”, a declarat Marina Almășan în exclusivitate pentru FANATIK.

„Nu am tolerat prea ușor greșelile, nici măcar ale celor dragi”

„Există o vorbă, care spune multe: “Dacă tinerii ar ști , și dacă bătrânii ar putea..”. Legat de felul în care am “știut” eu să gestionez conflictele cu copiii…oi fi știut, oare?!?…

Eu, în general, am fost mereu o persoană foarte corectă, fermă și foarte pretențioasă față de cei din jur. Nu am tolerat prea ușor greșelile, nici măcar ale celor dragi.

Poate și de asta, la un moment dat am renunțat să continui o căsnicie în care se infiltrase minciuna. Prin urmare, nu le-a fost ușor copiilor cu o mamă atât de fermă.

Dar le-a prins bine. Acum sunt caractere puternice, capabile să se ia la trântă cu viața, cu un ajutor minim din partea mea. Și nu mă iubesc nicidecum mai putin, pe motiv că aș fi fost prea severă!”, ne-a spus cu sinceritate Almășan.

Cum a apărut ideea emisiunii „RIVALII… cu Marina Almășan”

Marina Almăşan: Subiectul e în vogă și nu se va demoda nicicând! Conflict între generații a existat dintotdeauna, iar noi i-am fost protagoniști, când de o parte, când de alta a baricadei. Mai întâi, tineri fiind, ne-am privit critic părinții și pe adulții din jur, sătui de sfaturile lor, crezându-ne cei mai deștepți, mai mult, atoateștiutori; au trecut, iată, anii și am ajuns, la rându-ne, adulți, găsindu-le nesfârșite cusururi tinerilor din preajmă, începând cu copiii nostri și extinzând apoi la nivelul întregii lor generații. Acum noi suntem cei “demodați”, “depășiți de vremuri” și uneori chiar “inutili”, deși noi ne credem cei mai înțelepți și extrem de … “indispensabili”. Ei, cum să ratezi un astfel de subiect suculent?!? Așa a luat naștere emisiunea “RIVALII” - un duel spumos între generații, din care nimeni nu cred că va ieși șifonat, ci cu toții vom avea de învățat. Și ne vom privi apoi, unii pe alții, cu mai multă îngăduință. Sper… :)

Ai experimentat şi tu acest conflict?

Marina Almăşan: Normal că am fost și eu, in nenumărate rânduri, “victima” acestui conflict, și ca tânăr, dar și ca adult. Îmi amintesc, bunăoară, de perioada stagiului în productie - cel de după terminarea facultății - cand, la fabrica la care am fost repartizată, ca economist, toți șefii se uitau chiorâș la entuziasmul meu (încercam “să modernizez” Filatura de lână pieptănată”, aplicând metodele de organizare a producției, de ultimă oră, învățate de mine în facultate!:))), crezand toți că am venit în fabrică pentru a le lua lor locul (eu neștiind… cum sa scap mai repede de acolo!!!) și, prin urmare, mi-au făcut viața un calvar, ținandu-mă mereu “la distanță” și blocându-mi toate inițiativele. Am rezistat și … mi-am văzut de drumul meu.
Iar acum, ca părinte, traversând cele două „pubertăți” - ale celor doi copii ai mei - am consemnat la rându-mi destule meciuri, ba chiar războaie cu aceștia, ciocnindu-ni-se deseori cap în cap modurile de a vedea lucrurile. Noi, adulții, din prea multă dragoste, suntem în stare să-i blocăm pe copiii noștri din drumul care le este dat. Iar neîncrederea pe care o avem în ei - de multe ori “născătoare” de astfel de conflicte - se dovedește deseori a fi total neîntemeiată, copiii nostri fiind, în multe dintre cazuri, mult mai pregătiți pentru viață decât o putem bănui. În orice caz, avantajul celor care au doi copii, este acela că, de multe ori, greșelile pe care le-au făcut în “administrearea” primului copil, reușesc să le îndrepte în relația cu următorul. Așa am pățit și eu: “conflictul între generații” s-a manifestat mult mai lin în cazul lui Victoraș, decât al lui Marinuș. Dragostea mea fiind însă aceeași, pentru amândoi!