"La nivel de ţară sunt în jur de zece specialişti pe piatră, pe patrimoniul imobil, pe patrimoniul mobil sunt mai mulţi. (...) În general, munca de restaurator implică multă răbdare, multă muncă de cercetare, are şi o parte ştiinţifică. (...) 70 % din ce facem din partea de restaurare piatră este chimie şi avem multe operaţiuni care ţin de cercetare, de probe, de folosit comprese, maşinării de curăţit. Munca de restaurator este extrem de aproape cu medicina, exact cum un doctor se ocupă de un om bolnav, exact aşa şi noi ne ocupăm de o piesă bolnavă", a declarat, pentru AGERPRES, Mihai Iancovescu.

Pentru Mihai totul a început la 15 ani, când era licean, într-o vacanţă petrecută pe un şantier.

"Am 40 de ani de viaţă şi am început de la 15 ani, când am lucrat pe primul şantier, eram în Liceul de Artă şi am mers ca ucenic (...) şi mi-a plăcut foarte mult", îşi aminteşte Mihai.

Unicul restaurator în piatră de la Muzeul Naţional din Sibiu a ajuns să fie nu doar cunoscut în toată ţara, ci şi să coordoneze el şantiere de restaurare. Una din lucrările de restaurare la care a lucrat cel mai mult, doi ani, a fost la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.

"Am fost coordonator de lucrări şi executant la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, acolo s-a lucrat centimetru cu centimetru. Au fost doi ani, 2011-2012", spune Mihai Iancovescu.

De mai mulţi ani, Mihai are ucenici şi ucenice pe care încearcă să-i înveţe această meserie.

"Consider că este un cumul de factori, nu există unul singur ca să zic din cauza asta. O dată, la bază, nici liceele de artă nu mai sunt cum au fost odată (...). Totuşi, trăim nişte vremuri când vorbim despre o meserie pierdută, partea de pietrărie, sculptură în piatră. Am avut de-a lungul timpului mai mulţi ucenici (...). Şi cu studenţii de la Colegiul de Arhitectură din Sibiu am avut partea practică a unui curs, au fost aici şi am restaurat câteva piese şi au învăţat despre tehnici tradiţionale, despre materiale, despre ce presupune munca aceasta. (...) Acum am în echipă patru fete care sunt pe schelă şi lucrează", arată Mihai Iancovescu.

Lui Mihai îi place să readucă la viaţă monumente uitate în ruină. Mai mult, prin munca sa atrage fonduri pentru autofinanţarea Muzeului Naţional Brukenthal.

"Îmi place totul, îmi place că pot să redau viaţă şi mă refer şi la monumente, (...) unele monumente au ajuns în ruină şi efectiv am posibilitatea să readuc la viaţă un monument şi vorbim de partea de componente artistice. (...) Este foarte mult de lucru şi mă bucur că pot să ajut cumva, pot susţine şi atelierul de la Brukenthal şi pot să fac şi lucrări şi avem posibilitatea de a face autofinanţări în cadrul muzeului. Sunt şi beneficiari privaţi sau beneficiari instituţii care apelează la noi", a declarat Mihai Iancovescu.

Pandemia de COVID-19 nu l-a afectat pe Mihai, care mărturiseşte că în această perioadă "a avut de lucru mai mult ca niciodată", în condiţiile în care specialiştii sunt atât de puţini. Pentru a avea mai mulţi specialişti în domeniu în România, Mihai Iancovescu propune îmbunătăţirea felului în care sunt atestaţi restauratorii în piatră la noi în ţară.

"Sunt şi membru în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor şi vreau să pun în discuţie faptul că nu se fac atestări suficiente sau criteriile de atestare sunt unele aproape imposibile pentru mai mulţi oameni. (...) Trebuie cumva un sprijin sau găsită o cale (...) Dacă specialişti nu sunt, atunci nici ucenici nu mai sunt. (...) Personal, eu am colaboratori, chiar şi din cei care mi-au fost ucenici şi care sunt capabili şi pot să facă liniştiţi lucrul acesta, dar nici nu vor să audă că trebuie să meargă să se specializeze, că trebuie să faci un ditamai dosarul", atrage atenţia Mihai Iancovescu.

Succesul lui Mihai se bazează pe muncă, talent, dragoste de oameni şi pentru sculptura în piatră. Este omul care dă şanse multe altora şi crede că în echipă se pot schimba lucrurile în bine în acest domeniu, despre care recunoaşte că nici financiar nu este apreciat aşa cum ar trebui.

"Este o muncă extrem de complexă. Îţi trebuie în primul rând ştiinţă şi pe urmă talent. (...) Trebuie să îţi placă meseria. E posibil nici să nu faci avere, asta e ultimul lucru partea economică, financiară. (...) Trebuie să îţi placă oamenii şi trebuie să acorzi foarte multe şanse. Aşa sunt eu şi cred că trebuie să-i sprijin (pe alţii n.r.) şi până la urmă apar şi rezultate", concluzionează especialistul de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.