Cei trei și-au început cariera în industria cinematografică la Studiourile Buftea, ca asistenți de montaj sub îndrumarea Yolandei Mîntulescu.

Una dintre cele mai apreciate monteuze din România, Melania Oproiu și-a dedicat peste patru decenii din viață filmului românesc. S-a născut în august 1952, la Ploiești și este absolventă a Colegiului Național „Mihai Viteazul”. Debutează pe genericul filmului Casa dintre câmpuri (r. Alexandru Tatos, 1979). Au urmat Saltimbancii (r. Elisabeta Bostan, 1981), Sfârșitul nopții (r. Mircea Veroiu, 1982) și Bocet vesel (r. Mircea Moldovan, 1983).

S-a dedicat cu profesionalism activității din spatele camerelor și a făcut parte din echipa de montaj a unor filme precum Niște băieți grozavi (r. Cornel Diaconu, 1987), Rezervă la start (r. Anghel Mora, 1987), De ce are vulpea coadă (r. Cornel Diaconu, 1988), Fără lumini de poziţie (r. Mihnea Columbeanu, 1988). După 1989, montează filmele lui Mircea Daneliuc, Patul conjugal (1992), Această lehamite (1993) și Senatorul melcilor (1994) sau filme regizate de Sergiu Nicolaescu precum Punctul Zero (1995) și Triunghiul Morții (1998). După anii 2000, din filomografia Melaniei Oproiu fac parte Binecuvântată fii, închisoare (r. Nicolae Mărgineanu, 2002), Maria (r. Peter Călin Netzer, 2002) sau Examen (r. Titus Muntean, 2003) și Tandreţea lăcustelor (r. Dan Necșulea, 2003). Din 2004 lucrează îndeaproape cu regizorul Radu Gabrea, la peste 10 de filme, printre care Cocoșul decapitat (2006), Mănuși roșii (2009) sau Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013).

Născută în București, pe 8 mai 1953, Nita Chivulescu, debutează ca monteuză cu Pădureanca, regizat de Nicolae Mărgineanu, în 1986. Colaborarea cu Nicolae Mărgineanu avea să continue cu Flăcări pe comori (1987), Un bulgăre de humă (1989), Undeva, în Est (1990), Priveşte înainte cu mânie (1992). Colaborează cu regizorul Șerban Marinescu pentru filmele Cei care plătesc cu viaţa (1989) sau  Cel mai iubit dintre pământeni (1992), iar cu  Sergiu Nicolaescu pentru Oglinda - Începutul adevărului (1993) și Orient Express (2003). Montează documentarele regizate de Stere Gulea și Vivi Drăgan Vasile Te iubesc, Libertate! (1990) și Piața Universității - România (1991). În anii 2000, a făcut parte din echipele unor producții emblematice precum Marfa şi banii (r. Cristi Puiu, 2001), Occident (r. Cristian Mungiu, 2002), Niki Ardelean, colonel în rezervă (r. Lucian Pintilie, 2003). Continuă colaborarea cu Cristian Mungiu pentru Zapping (2000), Nici o întâmplare (2000) și Corul pompierilor (2000) sau cu Mircea Daneliuc pentru Legiunea Străină (2007). 

În 2012 primește Premiul pentru Montaj de la Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) pentru filmul Despre oameni și Melci, în regia lui Tudor Giurgiu. Chiar dacă generaţiile, tehnica, chiar și titulatura profesiei s-au schimbat, capacitatea acestei profesioniste de a învăţa tot timpul, de a se adapta stilului fiecărui regizor, i-au asigurat continuitatea în meseria pe care o iubeşte. 

Mircea Ciocâltei s-a remarcat pentru montajul unor filme precum Semnul Șarpelui (r. Mircea Veroiu, 1981), Ochi de urs (r. Stere Gulea, 1982), Moromeții (r. Stere Gulea, 1986) sau Vulcanul stins (r. George Cornea, 1987), pentru care a obținut din partea Uniunii Cineaștilor din România Premiul pentru Montaj, în 1987. În 1997 face parte din echipa comediei româno-franceze care a obținut multiple premii, Asfalt tango, în regia lui Nae Caranfil. În anii 2000 se dedică montării documentarelor Memoria de piatră (r. Iosif Demian, 2010) și a documentarului istoric  Descriptio Moldaviae (r. Stelian Tănase, 2007). 

A fost un colaborator constant al regizorului Mircea Veroiu. După absolvirea facultății este cooptat în învățământul universitar, devenind pe rând preparator, asistent, lector, conferențiar și profesor universitar (din 2008) la Facultatea de Film din cadrul UNATC din București, predând cursul de Montaj de film. De-a lungul celor peste patru decenii de activitate în industria cinematografică autohtonă a editat peste 200 de filme realizate în cadrul Centrului de producție cinematografică București și peste 400 de spoturi publicitare.

O formă de apreciere a contribuției majore pe care munca lor a adus-o cinematografiei române, Premiul Special, le va fi înmânat celor trei monteuri de film în cadrul Galei Premiilor Gopo 2023. Evenimentul va avea loc pe 25 aprilie și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro. Lista completă a nominalizărilor este disponibilă online și poate fi consultată pe website-ul evenimentului: https://premiilegopo.ro/nominalizari.