Ciprian Porumbescu a rămas în istoria muzicii românești pentru muzicalitatea aparte a lucrărilor sale ce au ca teme folclorul autentic românesc, precum și tematici patriotice. Este recunoscut pentru „Balada pentru vioară și orchestră” și „Crai nou” –  prima operetă scrisă de un compozitor român. A compus muzica pentru celebrul cântec „Pe-al nostru steag e scris Unire” şi imnul „Trei culori”. „Omagiu lui Ciprian Porumbescu” continuă seria de evenimente de la Casa Artelor Dinu Lipatti din Programul „Omagiu”, ce are ca scop promovarea Culturii clasice românești și a Patrimoniul cultural național imaterial, prin aducerea în amintirea publicului personalități emblematice naționale și internaționale.

Evenimentul dedicat marelui compozitor va începe de la ora 19:00 cu Recitalul Extraordinar de pian dedicat „Anului Ciprian Porumbescu” susținut de marea pianistă Ilinca Dumitrescu, alături de invitatul special - fagotistul Vasile Macovei. Programul include compoziții semnate de Ciprian Porumbescu și Dinu Lipatti.

Seara va continua cu proiecția filmului artistic biografic „Ciprian Porumbescu” în regia şi scenariul lui Gheorghe Vitanidis, producție a Studioul de Cinematografie București din anul 1973, avându-l ca invitat pe actorul din rolul titlular - Vlad Rădescu, care va împărtăși publicului impresii despre rolul pe care l-a interpretat și amintiri din timpul filmărilor. 

Filmul prezintă ultimii doisprezece ani din scurta viață a compozitorului și urmărește dragostea lui pentru Berta (Tamara Crețulescu), anii de studiu la Facultatea de Teologie de la Cernăuți unde Ciprian Porumbescu (Vlad Rădescu) şi foştii săi colegi fondează Arboroasa –  prima societate academică din Bucovina. Din distribuția filmului fac parte: Sebastian Papaiani, Toma Caragiu, Amza Pellea și Iurie Darie.

Pianista Ilinca Dumitrescu, nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, a concertat în oraşe din 5 continente, 46 de ţări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. S-a născut la Bucureşti, într-o familie de artişti (tatăl – compozitorul Ion Dumitrescu, profesor universitar emerit, membru corespondent al Institutului Franţei – Académie des Beaux-Arts, mama – poeta şi actriţa Mariana Dumitrescu). A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier la Conservatorul de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, absolvit în 1978 cu distincţia maximă Diplomă de Merit. Este deţinătoarea celor mai importante premii în ţara sa natală (Premiul Academiei Române – 1995, Premiul Institutului Cultural Român – 2003, Premiul Radio România Cultural – 2005 etc.), dar şi a multor distincţii internaţionale (printre care Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana – 2005, acordată de către Preşedintele Republicii Italiene, şi Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres – 2012, din partea Guvernului francez). În anul 2013, Ilinca Dumitrescu a primit Premiul Forumului Muzical Român pentru întreaga activitate, după o prestigioasă carieră artistică de-a lungul a cinci decenii. Activitatea sa artistică se desfăşoară în varii domenii: pe lângă aceea de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), este şi muzicolog (obţine titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti cu calificativul maxim summa cum laude), pedagog (a predat cursuri de măiestrie în Cehia – 1991 – 1997 – Festivalul Internaţional al Boemiei de Sud – patronat de Lord Yehudi Menuhin,  S.U.A., Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaysia, Perú), muzeolog (între anii 1994 – 2006 a fost director al Muzeului Naţional George Enescu din Bucureşti), realizator şi producător TV al emisiunii Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi (postul de televiziune România de Mâine, unde a şi condus Departamentul Muzical aproape un deceniu). Deţine o discografie semnificativă, discul său 14 Sonate de Domenico Scarlatti fiind selecţionat în 1986 de către International Record Critics Award, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu sau Murray Perahia. Repertoriul său extrem de vast include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Haydn, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Sibelius, Messiaen, Enescu, Jora – integrala creaţiei pentru pian), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din sec. XX – XXI.

Vasile Macovei, prim fagotist solist al orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti, este din 2004 doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti şi a fost cadru didactic asociat al aceleiaşi universităţi. Publică, în anul 2000, volumul de poezii „Sfere sculptate”, la Ed. Geneze din Bucureşti, reeditat la Ed. Grafoart, Bucureşti, 2019. Vasile Macovei este fondator şi membru al ansamblurilor Hyperion, Traiect, Gaudeamus, Modus şi Archaeus (1985 – 1994), cu care a susţinut nenumărate concerte. După studii la Liceul de Muzică din Bacău şi în perioada 1973 – 1977 la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, la clasa prof. Gheorghe Cuciureanu, fagotistul se perfecţionează în Italia (Lanciano – 1981), Franţa (Nisa – 1983), Germania (Darmstadt – 1992, 1996, 1998) – cu Karlheinz Stockhausen. Laureat al Concursului Internaţional de la Markneukirchen (1978), Vasile Macovei are o susţinută activitate solistică în ţară şi străinătate. Efectuează turnee în: Italia, Elveţia, Franţa, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, Marea Britanie, Spania, Mexic, Danemarca, Japonia, India, Finlanda, Malaysia, China, Egipt, Grecia, Coreea de Sud, Maroc ş.a. Participări la importante festivaluri internaţionale: „George Enescu” şi „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” în Bucureşti, „Synthèse” (Bourges), „Contemporary Music Festival” (Huddersfield), „Extasis” (Geneva), „Spazio Musica” (Cagliari), „Culturne Leto” (Bratislava), „Musica Nova” (Sofia), „Cervantino” (Mexic), Torino, Paris, Valencia, Chişinău, Budapesta. Colaborează cu solişti şi dirijori de marcă (Pierre Dervaux, Alain Marion, Iosif Conta, Ovidiu Bălan, Ilinca Dumitrescu, Ion Ivan Roncea, Margarita Mamsirova, Daniel Kientzy, Sabin Pautza ş.a.). Ca solist, sau în diferite formaţii camerale, a interpretat un vast repertoriu conţinând multe lucrări de compozitori români, unele fiindu-i dedicate. A realizat numeroase prime audiţii, înregistrări audio(radio, CD), video. În 2016 primeşte din partea Forumului Muzical Român „Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate”.

Vlad  Rădescu s-a născut la data de 18.11.1952, la București.  A urmat Liceul Dimitrie Cantemir și clasa a XII-a la Liceul Ion Luca Caragiale din Bucuresti, unde a absolvit în 1971. A vrut să devină marinar, medic, jurnalist și arheolog, dar a ales teatrul și a absolvit IATC (acum UNATC, Universitatea de Teatru și Cinematografie I.L. Caragiale) în 1975, în București, studiind cu Sanda Manu și Geta Angheluță. A fost repartizat la Târgu-Mureș în 1975, unde a rămas până în 1994. În această perioadă, teatrul și cariera sa de film au continuat să prospere. A avut ocazia să călătorească de câteva ori în Europa. A fost remarcat de regizorul Gheorghe Vitanidis,care i-a dat rolul principal din filmul Ciprian Porumbescu, care a fost un mare succes. În 1980, a jucat rolul Comosicus în pelicula istorică Burebista. Câțiva ani mai târziu a interpretat rolul lui Avram Iancu, principalul personaj al filmelor Munții în flăcări și La răscrucea marilor furtuni, în regia lui Mircea Moldovan. În producțiile de televiziune străină, a jucat rolurile lui Charlemagne în 1996 și Otto von Bismarck în 2007, 2008 și 2009. De asemenea, a avut roluri importante în seriile de televiziune populare și în telenovele. A fondat Festivalul Internațional de Teatru "Întâlnirile Școlilor și Academiilor Europene de Teatru", care a durat patru ani, primele două la Târgu-Mureș (1993, 1994) și ultimele două la Târgoviște (1995, 1996). A fost, de asemenea, inițiatorul, în 1998, a emisiunii "Costume" în regia lui Dan Puric, care a evidențiat peste 100 de costume teatrale create de Irina Solomon și Dragos Buhagiar, câștigând mai mult de 10 premii în diverse teatre din capitală și țară. La începutul anului 2009, la cererea conducerii Ministerului Culturii, s-a întors la Teatrul Național din Târgu-Mureș, ocupând funcția de director interimar până în octombrie 2010. Vlad Rădescu a susținut spectacole de absolvenți cu mulți dintre studenții săi, precum Octavian Strunilă, Diana Croitoru, Ștefania Dumitru, Florina Anghel, Adriana Bordeanu, Michael Bobonete, Michael Rait, Andreea Grama, Cornel Bulai, la festivalurile de film: Campionatul de improvizație Hyperion HOP Gala. Din 1990 până în 1994 a ocupat funcția de director adjunct al Teatrului Național din Târgu- Mureș. În 1994, s-a întors la București și a lucrat la Teatrul Mic din București. Între 1987 și 1994 a fost profesor asociat la Universitatea de Teatru din Târgu-Mureș. Din 1996 până în 2002, a predat managementul de acțiune și cultural la Universitatea Ecologică din București. Din 2002 a fost director al Centrului Cultural al Fundației Europene. De asemenea, este profesor asociat și șef de catedră la Facultatea de Teatru a Universității "Spiru Haret" din București. Este cetățean de onoare al orașului Fălticeni și al comumelor Dumbrăveni și Ciprian Porumbescu. În 2022 am fost distins cu titlul Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Arte din Târgu Mureș. Anul acesta a fost inaugurat Centrul Cultural „Vlad Rădescu” în comuna  Ciprian Porumbescu din județul Suceava.

Conceptul evenimentului „Omagiu lui Ciprian Porumbescu” aparține pianistei și regizoarei Alice Barb, Directorul fondator al Casei Artelor Dinu Lipatti, instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului București.