"Anumite grupuri au protestat, refuzând să păstreze distanţa, manifestând împotriva restricţiilor de deplasare - ca şi cum măsurile pe care guvernele trebuie să le impună pentru binele poporului reprezintă un fel de atac al politicienilor împotriva libertăţii lor individuale", a acuzat papa în cartea de interviuri "Un temps pour changer", care va apărea în franceză pe 2 decembrie, la editura Flammarion.

Suveranul Pontif i-a criticat în special pe cei care se împotrivesc ideii "de a fi obligaţi să poarte o mască", o obligaţie descrisă drept "un abuz de putere din partea statului", fără a le păsa de cei care şi-au pierdut locurile de muncă şi nu dispun de beneficii de securitate socială.

"Nu îi vei vedea niciodată pe aceşti oameni protestând împotriva morţii lui George Floyd (...), sunt incapabili să iasă din mica lor lume de interese", a adăugat papa.

Moartea brutală a lui George Floyd, un afro-american sufocat sub genunchiul unui poliţist alb la sfârşitul lui mai, a declanşat un val de manifestaţii în SUA şi în lume. Suveranul Pontif, foarte angajat în apărarea minorităţilor, a declarat la momentul respectiv că orice formă de rasism este "intolerabilă".

Cei care se împotrivesc portului măştilor nu se vor revolta nici "împotriva suburbiilor în care copiii duc lipsa apei şi a educaţiei" sau pentru ca "sumele enorme investite în comerţul cu arme să fie folosite la hrănirea întregii rase umane şi la şcolarizarea fiecărui copil", a mai estimat papa Francisc.

Papa, în vârstă de 83 de ani, critică, fără a le numi, şi "guvernele care au ignorat probele dureroase ale creşterii numărului de morţi cu consecinţe inevitabile şi grave" pentru a favoriza economia. El a recunoscut totuşi că "majoritatea guvernelor au acţionat în mod responsabil, impunând măsuri stricte pentru limitarea răspândirii epidemiei".

În cartea scrisă împreună cu jurnalistul britanic Austen Ivereigh, el se declară şi împotriva înlăturării statuilor personajelor istorice asociate cu sclavia şi cu alte forme de opresiune.

"Pentru a avea o istorie adevărată, trebuie să avem o memorie, ceea ce impune să recunoaştem drumurile deja parcurse, chiar dacă sunt ruşinoase", consideră papa.

"Ruşinea trecutului nostru, în alţi termeni, face parte din ceea ce suntem. Reamintesc această istorie nu pentru a face elogiul opresorilor de altădată, ci pentru a onora mărturia şi măreţia sufletului celor care au fost oprimaţi", a adăugat Francisc, potrivit Agerpres.