Luni, 24 aprilie 2023, românii sărbătoresc Paştile Blajinilor. O sărbătoare populară, dar care nu este notată în calendarul ortodox. 

În credința populară, în lunea după duminică Tomei, se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze dată Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.

În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țară noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Nestiutii, Albii.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Alte credințe despre Blajini

Există și credință că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți că fiind cei care susțîn stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos.

În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insula foarte aproape de Răi, pe unde trece Apă Sâmbetei.

În Bucovina se spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase".

Există credință că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se razboiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.

Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezența în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană, potrivit crestinortodox.ro

Tradiții și obiceiuri

Pentru Paştile Mici (Paştile Blajinilor), femeile înroşesc ouă, fac drob de miel, cozonac şi pască, colaci şi colivă şi toate aceste bucate sunt aşezate pe ştergare curate pe morminte, preotul le sfinţeşte şi apoi le sunt împărţite nevoiaşilor.

O altă tradiţie spune că "blajinii" sunt cei care nu au apucat să treacă marea atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite. Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu când sunt Paştile. De aceea, femeile din satele din Banat aruncă pe ape curgătoare curate coji de ouă înroşite, ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, după Săptămâna Luminată, abia în Duminica Tomii.

În alte sate din Banatul de munte, femeile caută irugi, cursuri curate de ape curgătoare, iar aici oul, colacul şi o lumânare aprinsă sunt aşezate în coşuleţe împletite din crengi uşoare de alun (joimăriţe) şi li se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morţilor. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morţilor sunt eliberate de o parte din păcatele grele şi vor putea umbla în locurile în care vor dori, notează Agerpres.