"Astăzi există în lume foarte multă suferinţă, foarte multă întristare, mai ales din cauza pandemiei. Sunt o mulţime de familii îndoliate care au tristeţe şi multă durere în suflet în casele lor, pentru că au pierdut pe cei dragi care au murit în spitale sau în casele lor proprii nu numai din cauza pandemiei, unii au murit şi din cauza altor boli. Dar, în special, pandemia aceasta a adus multă întristare. Şi celor care au scăpat de boală, sau au trecut prin boală, o anumită întristare le-a rămas în suflet. Şi, de asemenea, există mulţi oameni care de teamă şi din cauza incertitudinii şi mai ales a singurătăţii sunt trişti. Avem din ce în ce mai multe semnale că există multă depresie, o mulţime de oameni au nevoie de încurajare, au nevoie de un dram de bucurie în suflet, mai ales de pace în suflet. De aceea, vin foarte mulţi şi se spovedesc şi cer sfat preotului, dar mai ales cer rugăciuni. Deci, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este pentru noi vindecare de întristare, aşa cum spune una din cântările din noaptea aceasta", a spus Patriarhul Daniel.

El a îndemnat ca "în aceste zile de Paşti să aducem bucurie prin cuvânt şi prin faptă".

"Să ne ajute Dumnezeu ca în aceste zile de Paşti să aducem bucurie prin cuvânt şi prin faptă, prin daruri, prin vizite, printr-o convorbire telefonică, printr-un semn de preţuire celor care sunt îndoliaţi, celor care sunt întristaţi, celor care sunt însinguraţi, celor care sunt dezorientaţi, celor care sunt într-o stare confuză. Să aducem bucurie din Bucuria lui Hristos şi să aducem pace în suflete celor care sunt tulburaţi, care sunt dezorientaţi şi, în acelaşi timp, sunt copleşiţi de incertitudine. Prin aceasta noi arătăm că împărtăşim bucuria şi pacea lui Hristos, devenind vestitori ai Învierii lui Hristos. Hristos a Înviat!", a încheiat Patriarhul Daniel.

Slujba a fost oficiată împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, în afara lăcaşului de cult, în condiţiile stării de alertă, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, potrivit recomandărilor Cancelariei Sfântului Sinod.

Tradiţionalul îndemn de la miezul nopţii pascale "Veniţi de luaţi lumină!" a fost precedat de recomandarea Patriarhului ca fiecare credincios să rămână la locul său. Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost împărţită tuturor credincioşilor de pe Colina Bucuriei de către preoţi, care au coborât până la baza dealului.

***

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creştine.

Doi ani la rând, 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017 Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie, notează Agerpres.