"Conform monitorizării şi analizei, la 10.24 (02.24 GMT), la 9 mai 2021, primul etaj al rachetei Long March 5B a intrat în atmosferă", a transmis într-un comunicat Biroul chinez de inginerie spaţială, furnizând coordonatele unui punct situat în Oceanul Indian, în apropiere de Maldive.

Potrivit sursei citate, mare parte din acest segment s-a dezintegrat şi a fost distrus la intrarea în atmosferă.

Centrul armatei americane pentru comandamentul spaţiului a precizat că racheta "a intrat deasupra Peninsulei Arabice, duminică aproximativ la ora 2:15 GMT''.

"Nu ştim dacă resturile au căzut pe uscat sau în apă", a mai precizat centrul.

Space-Track, care a folosit date militare americane, a precizat că deasupra Arabiei Saudite este locul unde sistemele americane au înregistrat ultima dată prezenţa rachetei.

''Operatorii confirmă că racheta a căzut într-adevăr în Oceanul Indian, la nord de Maldive'', precizează Space-Track pe pagina sa de Twitter.

Locul prăbuşirii acestui segment corespunde previziunilor unora dintre experţi, care au spus că există mari şanse ca el să se prăbuşească în ocean deoarece planeta este acoperită de apă în proporţie de 70%.

Însă intrarea necontrolată a unui obiect de asemenea dimensiuni a stârnit îngrijorări în legătură cu potenţiale daune şi victime, în ciuda probabilităţii statistice scăzute.

"A fost imprudent"

"Probabilitatea de a cauza pagube activităţilor aeriene sau (persoanelor, construcţiilor şi activităţilor de) la sol este extrem de mică", a afirmat săptămâna trecută Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a oferit asigurări săptămâna aceasta că ţara sa nu are nicio intenţie de a distruge racheta. A lăsat totodată să se înţeleagă că lansarea acesteia nu a fost planificată cu suficientă grijă de China.

Autorităţile spaţiale americane şi europene au monitorizat cu atenţie situaţia, încercând să determine momentul şi locul unde s-ar putea prăbuşi resturile rachetei.

Intrarea în atmosferă degajă o cantitate imensă de căldură şi produce frecare, existând posibilitatea ca anumite segmente să ia foc şi să de dezintegreze.

Cu toate acestea, e posibil ca obiecte de mari dimensiuni, precum Long March 5B, să nu fie distruse integral.

Resturile pot în acest caz ateriza pe suprafaţa planetei şi provoca pagube şi victime, chiar dacă acest risc este redus.

În 2020, fragmente dintr-o altă rachetă din gama Long March s-au prăbuşit peste o zonă rurală din Coasta de Fildeş, provocând pagube, însă fără a exista persoane rănite.

Incertitudinea şi riscurile unei astfel de intrări necontrolate au stârnit acuzaţii potrivit cărora autorităţile de la Beijing ar fi procedat într-o manieră iresponsabilă, notează AFP.

Pentru a evita producerea unor astfel de scenarii, experţii au recomandat reproiectarea rachetei Long March 5B, care nu deţine capacitatea de a-şi controla coborârea de pe orbită.

"China a câştigat pariul"

''Intrarea (în atmosferă) deasupra oceanului a fost mereu cea mai probabilă din punct de vedere statistic'', a scris pe Twitter Jonathan McDowell, un astronom de la Harvard.

''Se pare că China a câştigat pariul (dacă nu cumva vom afla veşti despre resturi ajunse în Maldive). Dar a fost, cu toate acestea, imprudent'', a subliniat el.

China a investit în ultimele decenii miliarde de euro în programul său spaţial.

Lansarea primului modul al viitoarei staţii spaţiale chineze la bordul rachetei Long March constituie o etapă importantă în cadrul ambiţiosului său proiect de a avea în permanenţă o prezenţă umană în spaţiu.

Autorităţile de la Beijing au trimis primul astronaut chinez în spaţiu în 2003, iar la începutul anului 2019, au plasat un modul pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială.

Anul trecut, o sondă chineză a adus eşantioane colectate de pe Lună şi, totodată, a fost finalizat Beidou, propriul sistem de navigaţie prin satelit (concurent al GPS-ului american).

China preconizează plasarea unui rover pe suprafaţa planetei Marte în următoarele săptămâni. A anunţat totodată intenţia de a construi o bază lunară în colaborare cu Rusia, notează Agerpres.