Sâmbăta Mare, cunoscută și sub numele de Sâmbăta Paștelui, este o zi plină de superstiții, tradiții și obiceiuri.

Potrivit unei superstiții, se spune că nu este recomandat să dormi în această zi deoarece, conform credinței populare, se deschid cerurile și Dumnezeu poate vedea în inimile noastre. Se spune că dorințele exprimate în această zi pot fi ascultate și împlinite.

Conform unei vechi superstiții, dacă te împiedici în Sâmbăta Mare pe drumul către slujba de Înviere, se crede că vei avea parte de un an dificil și plin de încercări.

Când Iisus a fost răstignit pentru a răscumpăra păcatele lumii, el a fost numit "Mielul lui Dumnezeu", semnificând sacrificiul absolut. În ziua de Paști, preparatele din carne de miel, cum ar fi drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura, sunt nelipsite de pe masa creștinilor, aducând aminte de această simbolistică religioasă.

În Sâmbăta Mare, credincioșii se dedică reculegerii și pregătirii pentru marea sărbătoare a Învierii. Seara, în bisericile ortodoxe, luminile sunt aprinse, semnificând apropierea Învierii. La miezul nopții, se desfășoară slujba Sfintelor Paști în biserici, iar pasca, ouăle roșii și alte bucate sunt sfințite. Credincioșii primesc Lumină din Lumină și rostesc „Hristos a înviat!“, la care li se răspunde cu „Adevărat a înviat!“. Aceste formule de salut continuă să fie folosite timp de 40 de zile, până la Înălțare.

Potrivit unei tradiții, în Sâmbăta Mare, femeile își spală părul, își aranjează coafura, se îmbracă în haine curate și se roagă la icoane înainte de a începe activitățile casnice. Este considerat momentul potrivit pentru a finaliza treburile din casă. Potrivit unei superstiții, vasele sunt aranjate în cuptor doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor folosite pentru cozonac sau pască trebuie să fie unul par, altfel pot apărea probleme în anul următor.