În cursul unor teste derulate între 2015 şi 2019, angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program mai scurt de lucru. Cercetătorii susţin că, în pofida diminuării programului de lucru, productivitatea a rămas la fel sau chiar s-a îmbunătăţit în majoritatea posturilor de lucru.

Mai multe alte teste similare se derulează în prezent la nivel mondial, în Spania şi de către grupul Unilever în Noua Zeelandă.

În cazul Islandei, testele efectuate de Reykjavík City Council şi guvernul naţional au inclus peste 2.500 de angajaţi, adică aproximativ 1% din populaţia activă. Numeroase locuri de muncă au fost incluse în acest teste, inclusiv grădiniţe, birouri, furnizori de servicii publice şi spitale.

Mulţi dintre cei care au participat la acest studiu au făcut trecerea de la o săptămână de lucru de 40 de ore la una de 35 sau 36 de ore, precizează cercetătorii de la centrul britanic de reflexie Autonomy şi de la Association for Sustainable Democracy (Alda) din Islanda.

Testele au determinat sindicatele să renegocieze programele de lucru, iar acum 86% din forţa de muncă din Islanda fie a făcut trecerea la un program de lucru mai scurt pentru aceeaşi plată, fie va dobândi dreptul de a face acest lucru, susţin cercetătorii.

Angajaţii au declarat că s-a simţit mai puţin stresaţi şi mai puţini afectaţi de burnout, iar sănătatea lor s-a îmbunătăţit, la fel şi echilibrul dintre muncă şi viaţa personală. În plus, angajaţii au spus că au putut petrece mai mult timp cu familie lor, pentru hobby-uri şi pentru a-şi îndeplini sarcinile domestice, notează Agerpres.

"Acest studiu arată că cel mai mare experiment derulat la nivel mondial cu privire la o săptămână de lucru mai scurtă în sectorul public este un succes covârşitor după toate standardele. Arată că sectorul public este pregătit pentru a fi pionierul unei săptămâni de lucru mai scurte, iar alte guverne pot învăţa unele lecţii", a declarat directorul de cercetare de la Autonomy, Will Stronge.

Spania analizează şi ea posibilitatea unei săptămâni de lucru de patru zile pentru companii, unul dintre motive fiind şi provocările ridicate de pandemia de coronavirus.