Frate al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit învăţătura lui Iisus Hristos în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

El a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă "Crucea Sfântului Andrei".

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, fiind consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, iar apoi promulgată prin decret prezidenţial.

De asemenea, Sfântul Apostol Andrei fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala Mântuirii Neamului. 

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc joi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor.

Cu acest prilej, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia Sfânta Liturghie şi va rosti un cuvânt de învăţătură la Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reşedinţa Patriarhală.

Sfântul Apostul Andrei, cel Întâi chemat, s-a născut în cetatea Betsaida, aflată lângă Marea Galileii. În acea cetate, al cărui nume înseamnă "casa vânătorilor", s-au născut trei apostoli, pescari de meserie: Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Andrei, care erau fraţi, şi Sfântul Apostol Filip.

"Deci dintr-o patrie neslăvită ca aceasta (Betsaida n.r.) au răsărit apostolii amândoi, având un tată sărac, anume Iona, care, fiind sărac, a învăţat pe fiii săi meşteşugul său. Căci Iona era pescar şi prindea peşti în Marea Galileii şi prin alte iezere ce se aflau prin Galileea. Apoi, Apostolul Petru a învăţat meşteşugul tatălui său şi după aceasta şi-a luat de femeie pe fiica lui Aristobul, fratele Apostolului Varnava. Iar dumnezeiescul Andrei, lepădând toată tulburarea lumească, şi-a ales să petreacă întru feciorie, nevoind să se însoare" ("Vieţile Sfinţilor").

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan, 1, 29).

Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: "Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru". (Ioan 1; 38-40)

Cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: "Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Şi l-a adus la Iisus." (Ioan 1, 41, 41)

Fiind Sfântul Ioan Botezătorul închis în temniţă, Hristos a plecat din Nazaret şi S-a dus la lacul Ghenizaretului, unde i-a aflat pe Andrei şi pe Petru aruncând mreaja în mare. "Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El". (Matei 4; 19-20)

Iar ei, aşa cum spune Sfântul Evanghelist Matei, îndată au urmat lui Iisus; adică nu au aşteptat, nici nu au întârziat, nici nu au spus: "Să cârpim mrejele noastre şi apoi vom veni după Tine" ("Vieţile Sfinţilor"). Ci îndată, lăsându-şi mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele şi cunoscuţii, au urmat lui Hristos. Şi încă aveau proaspătă mărturia Botezătorului, care le spusese despre Hristos şi ţineau minte şi minunile pe care le-au văzut, făcându-se de El.

"Cel întâi chemat"

Apostolul Andrei lăsând toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai înaintea celorlalţi apostoli, pentru care s-a şi numit "întâi chemat".

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduirea Evangheliei, adică pentru a vorbi despre "Vestea cea Bună" a mântuirii în Iisus Hristos.

Potrivit Tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă "Crucea Sfântului Andrei", notează Agerpres.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. Ce trebuie să faci pe 30 noiembrie, pentru prosperitate și protecție

 în această zi sfântă, extrem de mulți români își sărbătoresc onomastica, participă la slujbele sfânte, dar respectă și o serie de tradiții și obiceiuri, cunoscute încă din cele mai vechi timpuri.

Astfel, se spune că în noaptea de 30 noiembrie, toți oamenii își pun la geamuri, dar și la pragurile ușilor usturoi, pentru a se păzi de strigoi și pentru a-i ține pe aceștia departe de casă. Nu doar locuințele trebuie să fie însă protejate, ci și grajdurile, acolo unde animalele pot fi și ele vânate de strigoi.

De asemenea, aceasta zi este destinată relaxării și petrecerii timpului alături de cei dragi. Oamenii nu trebuie astfel să facă niciun fel de muncă casnică, iar cine se abate de la această regulă, riscă să-și pună vitele în pericol, care pot fi atacate de lupi. 

Tradiții și obiceiuri pentru 30 Noiembrie

Când vine vorba de strigoi, copiii sunt considerați și ei a fi extrem de vulnerabili în această zi. Tocmai din cauza acestui lucru, tradiția spune că că acestora trebuie să le fie făcută o cruce cu usturoi pe încheieturile mâinilor. 

Înainte însă ca usturoiul să fie pus la pragul ușilor și la geamuri, acesta trebuie dus la biserică, unde să fie sfințit. El nu trebuie să fie aruncat după această zi sfântă, întrucât se spune că poate fi consider drept un leac excelent pentru tot anul viitor.

De asemenea, tot tradiția mai spune că în noaptea Sfântului Andrei toate animalele încep să vorbească, însă nu trebuie să le asculți, pentru că riști să treci în neființă. Mai mult, Cerurile se deschis în noaptea de 30 decembrie. 

Tot în această noapte, se spune că gospodarii nu trebuie să lase afară coasele și furcile, pentru că strigoii vor veni în curți și le vor folosi drept arme. 

Obiceiuri pentru Sfântul Andrei

Există și o tradiție pentru fetele care vor să-și găsească ursitul în această noapte. Astfel, se spune că ele trebuie să se așeze dezbrăcate, la miezul nopții, între două oglinzi și cu lumânări în mână. În acest fel, ele vor vedea în oglinda din spate cine le va fi sortit în viitor. 

Nu doar usturoiul poate ține spiritele departe în noaptea Sfântului Andrei. Tradiția mai spune că toți oamenii obișnuiesc în ziua de 30 decembrie să pună toate vasele, inclusiv cănile și paharele, cu fața în jos, pentru a avea parte de protecție. 

De asemenea, animalele trebuie să aibă în mâncare neapărat busuioc, dar și câteva picături de agheasmă, pentru a ține cât mai departe strigoii.

Ziua de 30 noiembrie mai marchează și începutul iernii, iar gospodarii care-și doresc să știe cum va fi recolta de anul viitor pun la încolțit puțin grâu. Acest lucru va mai aduce, de asemenea, și prosperitate în casă.

De asemenea, tot din seara de Sfântul Andrei se spune că poți afla cum va fi iarna care urmează. Tradiția zice să dacă cerul va fi unul senin, atunci ne așteaptă un anotimp blând. În schimb, dacă va fi înnorat, atunci iarna va fi una grea și geroasă.

O altă modalitate prin care fetele ce vor să se căsătorească îți pot visa ursitul este de apune o crenguță de busuioc sub pernă, în această noapte.

Aproximativ 960.000 de persoane îşi serbează ziua, joi, de Sfântul Andrei

Aproximativ 960.000 de persoane care poartă numele de Andrei sau Andreea, şi derivate din acestea, îşi serbează ziua, joi, de Sfântul Apostol Andrei.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, sunt 528.010 bărbaţi cu numele de Andrei sau derivate ale numelui şi 431.933 de femei cu numele de Andreea sau derivate.

Poartă numele de Andrei 497.083 de bărbaţi, precum şi de Andi - 3.163, Andreeas - 870, Andreiaşi/Andreiasi - 1, Andrieu - 306, Andrew - 690, Andrey - 309, Andriaş/Andrias - 41, Andrieş/Andrieş - 160, Andru - 8, Andruşa/Andrusa - 2, Andrusca/Andruşca/Andruşcă - 22, Andruţa/Andruţă - 11.046, Andras/Andras/Andras - 834, Andrea/Andrea - 10.266, Andreas/Andreas/Andreas - 146, Andu - 3.061, Endre - 1 şi Ondras - 1.

Numele de Andreea este întâlnit la 344.300 de femei şi se mai poartă numele de Andra - 31.854, Andrada - 21.435, Andreia - 7.902, Andriana - 973, Andruşa/Andrusa - 7, Andrusca/Andruşca - 6, Andruţa - 364, Andrea - 24.650, Deea - 409 şi Deia - 33.