Teodora Mețiu începe prin a spune despre vocile oamenilor că trădează fiecare sentiment, iar spre deosebire de cuvinte sau chiar gânduri, ea nu poate fi controlată. Chiar și atunci când folosim „diplomația mincinoasă”, așa cum numește specialista adresarea de cuvinte frumoase care nu reflectă reala părere, vocea ne trădează întotdeauna.

„Vocea transmite foarte multe sentimente deoarece nu suntem în totalitate în controlul ei; este ceva ce controlăm foarte greu. Gesturile și cuvintele le putem controla, putem adopta un soi de diplomație mincinoasă, dar ce facem cu vocea? Vocea trădează mereu. Dacă eu cred că nu arăți bine, dar din politețe spun că arăți bine, gândul meu se scurge în tonul vocii. Sunt voci care transmit lucruri mult mai subtile de atât”, spune Teodora Mețiu, la Fain și Simplu.

Ce spune vocea despre oamenii care vorbesc apăsat

Ulterior, ea mai spune că, în cazuri mai complexe sau chiar periculoase, vocea poate trăda anumite tipologii de oameni. De exemplu, ea transmite că pot fi oameni periculoși cei care apasă pe cuvinte în mijlocul propoziției.

„De exemplu, "atacatorii vocali", cum îi numesc eu, sunt cei care cresc volumul brusc când țin un discurs. Simți cum tot cresc ei volumul într-un mod șocant. Apasă pe cuvânt, îi ridică volumul în mijlocul propoziției. Acești oameni sunt periculoși, sunt cei care vor să demonstreze cine sunt ei”, precizează Teodora Mețiu.

Tipul de voce care te face să suni la 112

Apoi, vorbește și despre ceilalți atacatori vocali, aici încadrându-i și pe bărbații care vorbesc foarte încep, dând impresia de romantism, dar care, după puțin timp, te facă să apelezi numărul de urgență al autorităților.

„Sau omul care vorbește foarte încet, un exemplu fiind acei bărbați care la cină, aprind lumânarea de pe masă, și tu, ca femeie, crezi că l-ai prins pe Dumnezeu de picior. Te cere de nevastă și tu zici da. După 3 luni suni la 112. Asta pentru că vocile care abia se aud ascund personalități care nu sunt ceea ce par a fi în realitate. E un management de furie foarte prost. Strâng și apoi izbucnesc. Ei de ce vorbesc încet de fapt? Pentru că știu că au un nivel de agresivitate în ei, îl cunosc. Atunci vorbesc mai încet, să nu se prindă cineva din jurul lor”, mai spune Teodora Mețiu.

Totodată, ea mai precizează că se pot face și confuzii, putând fi vorba și despre persoane care sunt cuprinse de tristețe. Din cauza sentimentelor apăsătoare, acestea nu mai au entuziasmul unei voci normale sau puternice, astfel că fără să vrea vorbesc mai încet decât e normal.

„De asemenea, tot în acest tipar mental putem întâlni persoane cu tristețe adâncă. Pentru că un om cu tristețe adâncă nu mai are vlagă în voce. Apoi mai găsim și manipulatorii care fac jocuri de putere, pentru a-ți capta atenția. Sunt multe lucruri pe care le putem citi în voci”, încheie Teodora Mețiu.