'Potrivit concluziilor noastre, numărul anual al cazurilor noi se va dubla de la 1,4 milioane în 2020 la 2,9 milioane în 2040', spun autorii studiului. Conform acestora, progresia ar putea fi explicată prin 'creşterea speranţei de viaţă şi prin schimbările din piramida vârstelor', au mai transmis autorii.

Cancerul de prostată reprezintă 15% din totalul cancerelor masculine și cel mai adesea apare după vârsta de 50 de ani. Frecvenţa acestuia creşte masiv după depășirea acestei vârste. Multe dintre ţările slab dezvoltate sunt pe punctul de a recupera parţial decalajul care le desparte de ţările mai bogate, din punct de vedere al speranţei de viaţă, fapt care ar duce la creșterea numărului cancerelor de prostată. 

Din păcate, 'spre deosebire de alte probleme majore, cum ar fi cancerul pulmonar sau bolile cardiovasculare, nu vom putea să evităm această creştere a numărului de cazuri prin politici de sănătate publică', au subliniat cercetătorii.

Printre factorii de risc ai cancerului de prostată se numără ereditatea, greutatea corporală mare, iar aceștia sunt mult mai greu de evitat decât fumatul în cazul cancerului pulmonar, de exemplu. 

Chiar dacă excesul de greutate este menționat în rândul factorilor de risc, nu s-a dovedit că ar fi vorba despre un mecanism cauză-efect. Cercetătorii sunt de părere că totuşi ar putea fi posibilă limitarea creşterii numărului de cancere de prostată prin diferite metode. Printre acestea se numără diagnosticarea precoce în ţările sărace, dat fiind faptul că acestea sunt adesea depistate mult prea târziu.

De asemenea, cercetătorii au atenționat cu privire la riscul de 'supradiagnosticare şi supratratament' în ţările dezvoltate, potrivit Agerpres.