Conţinând 74 de pagini cu un scris dens, acest manuscris dictat fidelului său prieten, generalul Henri-Gatien Bertrand, a fost corectat de Napoleon, care tăia anumite cuvinte şi adăuga remarci cu un scris minuscul pe marginea textului. În total, fostul împărat francez a făcut 11 adnotări. Documentul este însoţit de un plan al bătăliei, desenat de împărat pe hârtie de calc.

În contextul apropierii bicentenarului morţii fostului împărat francez, care a murit pe 5 mai 1821, acest manuscris despre cea mai mare victorie militară din cariera lui, obţinută pe 2 decembrie 1805, în pofida inferiorităţii numerice a armatei sale, este expus la galeria "Arts et autographes" din Paris şi a fost scos la vânzare contra sumei de 1 milion de euro.

Deşi există numeroase documente despre acea bătălie, exemplară prin ingeniozitatea ei strategică, prezentată încă în şcolile militare de prestigiu, inclusiv la Saint-Cyr, acest text arată un Napoleon extrem de preocupat de posteritatea lui.

"Bătălia celor trei împăraţi" s-a desfăşurat, simbolic, în ziua ce marca prima aniversare a proclamării lui Napoleon I în calitate de împărat al Franţei.

Coaliţia dintre Francisc I al Austriei şi ţarul Alexandru I al Rusiei, finanţată de Anglia, s-a dizolvat după eşecul de la Austerlitz.

Manuscrisul a fost achiziţionat în anii 1970 de proprietarul galeriei "Arts et autographes", Jean-Emmanuel Raux, expert în autografe originale, care l-a descoperit la o licitaţie organizată de moştenitorii generalului Henri-Gatien Bertrand în castelul lor din Chateauroux.

Întreaga campanie ce a precedat faimoasa bătălie, replierile, negocierile purtate pentru a-i face pe adversari să creadă în slăbiciunea armatei napoleoniene, apoi înfruntarea în sine sunt detaliate în acest document, potrivit căruia Napoleon însuşi a ales locul în care să îşi prindă duşmanii în capcană cu opt zile înaintea luptei, notează Agerpres.