Academicianul Eugen Simion, speriat de globalizare: „Poate să provoace şi anume să strice tradiţiile, să umbrească identitatea unui popor...”
Academicianul Eugen Simion afirmă că a sărbători Ziua Culturii Naţionale este, în fond, ceea ce rămâne din noi şi din experienţa noastră.

"Despre popoarele sumeriene nu se mai ştie aproape nimic astăzi. Au dispărut din istorie. Aşa se va întâmpla, poate, şi cu popoarele, cu naţiunile moderne. Totuşi, noi ne-am amintit de aceste culturi vechi citind poemul Ghilgameş, care este o splendoare. Atenţie la ce lăsăm noi în urmă şi la ceea ce ne reprezintă. Să sărbătorim cum merită Ziua Culturii Naţionale, chiar dacă stăm în casă, să ne ferim de această nenorocire care este pandemia pe care o parcurgem astăzi", a declarat preşedintele Secţiei de Literatură şi Filologie a Academiei Române.

El subliniază că Ziua Culturii Naţionale vine odată cu ziua poetului Mihai Eminescu. "N-aş vrea niciodată să despărţim aceste două sărbători. Atunci când am propus Parlamentului României să înfiinţăm o Zi a Culturii Naţionale şi să o identificăm cu ziua lui Eminescu nu am făcut-o la întâmplare", a menţionat Eugen Simion.


În opinia sa, este foarte important să se păstreze această tradiţie a sărbătoririi Culturii, în condiţiile "unui globalism din ce în ce mai puternic şi, poate, mai agresiv".

"Cu sărbătoarea spiritului reprezentat de Eminescu noi să discutăm şi despre cultura noastră, despre statutul culturii noastre în societatea de astăzi, în această lume postmodernă, care dă totul peste cap, introduce alte instrumente de cunoaştere în domeniul culturii, renunţă la altele şi, mai ales, în condiţiile în care noi toţi trăim, mari şi mici, tineri şi mai puţin tineri, într-un globalism din ce în ce mai puternic şi poate mai agresiv. Eu sunt foarte atent la acest aspect şi cred că ar trebui să ne concentrăm în zilele acestea asupra faptului că trebuie să înţelegem binele globalismului, dar, pe de altă parte, să fim atenţi şi la ceea ce el poate să provoace şi anume să strice tradiţiile, să umbrească identitatea unui popor, să minimalizeze o limbă şi o cultură naţională", a precizat Eugen Simion, pentru Agerpres. 

Academicianul afirmă că, "dacă lucrul acesta s-ar întâmpla şi, să fim drepţi, observăm că se poate întâmpla, ar fi foarte grav".

"De pildă, francezii nu folosesc cuvântul 'globalism', care e de origine anglo-saxonă, noţiunea ca atare. Ei spun 'mondializare', ceea ce este, într-un fel, mult mai potrivit. Mai pe scurt - spun mereu acest lucru - noi trebuie să fim români europeni. Noi, românii, am votat, într-o proporţie covârşitoare, apartenenţa noastră la comunitatea europeană. Dar să fim atenţi să nu pierdem ceea ce ne caracterizează. În primul rând limba, istoria noastră, tradiţiile noastre spirituale, un mod al nostru de a fi în lume. Lucrurile acestea sunt esenţiale", a declarat fostul preşedinte al Academiei Române.


Eugen Simion spune că "apare foarte bizar, de pildă, în societatea românească de astăzi, în special în lumea politică, faptul că nu se mai vorbeşte de cultură, care este, de fapt, garantul şi expresia identităţii unui popor".

"Am avut de curând alegeri parlamentare. S-au ţinut discursuri, am auzit programe, utopii pe care le auzim la fiecare patru ani. Nu s-a pronunţat cuvântul cultură decât poate într-o enumerare, acolo. Să fim atenţi la sport, la şoselele noastre... nu ştiu ce... Nici măcar în categoria asta... Cultura este o categorie care nu există. Or, lucrul acesta m-a pus şi mă pune pe gânduri. Apoi, cuvinte precum cultură naţională, naţiune sau spirit naţional ori caracter specific au devenit nişte termeni pe care vorbitorii, 'discursioniştii' noştri le evită. Naţiunea a devenit un termen suspect. Este foarte grav. Nu, nu este, nu poate fi adevărat. Naţiunea este o matrice a unei culturi, este semnul unui popor, al unei naţiuni. Nu trebuie să renunţăm la aceste noţiuni", subliniază academicianul Eugen Simion.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News

Autor: Bianca Moldoveanu | Dată: 14 ian, 13:39

Petrică Mâțu Stoian și fiul de suflet, sursa facebook

Petrică Mâțu Stoian i-a trimis un ultim mesaj lui Alin, fiul lui de suflet, chiar înainte de a se stinge din viață

Irina Loghin, foto Facebook

Irina Loghin, truc pentru SLĂBIT. Ceaiul pe care îl bea în fiecare dimineață: „Este cel mai bun”

Maria Dragomiroiu, Cătălin Botezatu. Colaj foto Facebook

Maria Dragomiroiu l-a impresionat pe Cătălin Botezatu cu pozele în costum de baie: „Le dă clasă pițipoancelor!”

Unsplash.com/ autor Dayne Topkin

HOROSCOP 2022. Cea mai norocoasă zi a anului, în funcție de zodie

Camelia Pătrășcanu, captură video Antena 3

Camelia Pătrășcanu, previziuni astrologice pentru săptămâna 17-23 ianuarie 2022. Zodia care are noroc de BANI

Horoscop. foto Unsplash.com/ autor Josh Rangel

Horoscop - DRAGOSTE, duminică, 16 ianuarie. Previziuni pentru fiecare zodie

Unsplash.com/ autor Uday Mittal

Mercur retrograd: Zodiile care se pot reîntâlni cu parteneri/prieteni vechi până pe 10 martie

Maria Dragomiroiu, foto Facebook

Maria Dragomiroiu a pozat în costum de baie, la 66 de ani. Cum se menține în formă artista

Parintele Vasile Ioana, captură video PRO TV

Părintele Vasile Ioana, sfaturi pentru eliminarea furiei. Cele 7 trepte prin care putem scăpa de mânie și nervozitate

Horoscop, sursa pexels

Mercur retrograd 2022: SFAT pentru fiecare zodie / ascendent

Adriana Iliescu, captură Youtube/ Antena 1

Ce pensie are Adriana Iliescu, cea mai bătrână mamă din lume. Femeia își crește singură fiica: "Calculez fiecare ban"

Marina Almășan și Victor Socaciu, sursa facebook

Motivul pentru care Marina Almășan nu a mers la mormântul lui Victor Socaciu, în ziua în care artistul ar fi împlinit 69 de ani: „Eu nu sunt аdepta gesturilor teatrale”