SPECTACOLA: Universul artistic de pretutindeni a fost vizibil influențat de situația fără precedent provocată de pandemie. Considerați că lumea artistică va arăta la fel ca înainte de aceste vremuri?

Adrian Găzdaru: Nimic nu va mai fi la fel, deoarece această pandemie a provocat daune ireparabile prin pierderile de vieți omenești. Scenele de pretutindeni au pierdut artiști - acesta este răul care nu se repară, pentru că, de fapt, fiecare om este de neînlocuit pe lume. Din alt punct de vedere, strategiile managerilor culturali au fost provocate să se adapteze și astfel au apărut soluții care, înainte de această perioadă, păreau utopice - angajații industriilor creative s-au supraspecializat: actorii au învățat să editeze material video, echipele tehnice din teatru pot, de acum, să lucreze oricând în case de producții, personalul din sfera comunicării s-a adaptat pentru scenarii TV. Dincolo de aceste aptitudini profesionale dobândite „de nevoie” dar șlefuite din drag de teatru, oamenii din universul artistic au dat dovadă se solidaritate, s-au sprijinit, ajutat și inspirat constant. Și publicul de pretutindeni s-a schimbat: în afara unui număr mic de „neînfricați” – oameni cărora trebuie să le reamintim constant să poarte corect masca de protecție în sală, publicul se comportă responsabil, însă s-a pierdut bucuria întâlnirilor între oamenii din public în sala de spectacol: lipsesc îmbrățișările, zâmbetele fără griji, strigătele de „Bravo!” fără teama distanțării. S-a schimbat și conceptul de „sold-out” – înainte acesta însemna că nu mai ai unde să arunci un ac, acum, când se joacă în procente de 30% sau 50%, fiecare spectator este cu adevărat o bucurie. 

„NU AM RENUNȚAT LA CALITATE”

SPECTACOLA: Cum ați reușit să rămâneți un Teatru reper?   

Adrian Găzdaru: Nu am renunțat la calitate. Nici atunci când, din punct de vedere economic, ne-am făcut și noi griji. Am găsit soluții, ne-au venit aproape parteneri valoroși. Am vegheat ca spectacolele să nu își piardă prețioasele indicații regizorale, actorii să nu își iasă din exercițiu. Nu am făcut compromisuri, chiar dacă a fost greu.

SPECTACOLA: Concret, ce proiecte noi merită menționate?

Adrian Găzdaru: Fiecare spectacol pe care îl jucăm este o mare responsabilitate pentru noi. Suntem atenți ca fiecare întâlnire cu publicul să fie la calitatea pe care oamenii o asociază cu EXCELSIOR. Suntem un teatru pentru adolescenți și pentru copii, însă constatăm cu bucurie că spectacolele pe care le propunem tinerei generații sunt apreciate cu adevărat de publicul de toate vârstele. Am adăugat repertoriului nostru spectacolul „Urâtul” de Marius von Mayenburg. Acest spectacol a fost cea mai frumoasă declarație de dragoste pe care i-au făcut-o Teatrului actorii din distribuție. Ei au propus acest text, au repetat când tuturor ne lipsea perspectiva întoarcerii în sala de spectacole… ei au mers mai departe în demersul lor motivați de soarele de dincolo de furtună. O altă premieră, cea mai recentă, a fost cu spectacolul „Cenușăreasa”, un spectacol pentru copii, la care se bucură și părinții și bunicii. Este un spectacol de musical, deci cântecele de pe scenă rămân coloana sonoră a câtorva zile de după vizionarea reprezentației, idiferent de vârsta spectatorului. Și, desigur, un proiect care ne este drag a fost „Dicționarul Teatral Urban”, produs în perioada celor mai riguroase restricții, o serie de episoade prin care am adus mai aproape de utilizatorii platformelor de socializare termeni și definiții din lumea teatrală. Iar cei mici au participat online la experiențe amuzante cu „Vrăjitorul Știe Tot”. Recent am reluat spectacolul „Cocoșelul neascultător” al maestrului Ion Lucian, un spectacol-bijuterie, neprețuit întrucât reprezintă cu adevărat o moștenire artistică. Activitatea noastră din online nu a presupus reluări sau redifuzări, ci conținut creat special pentru a păstra publicul alături de noi și pentru a fideliza prieteni noi.    

„ATENȚIA MEA PENTRU TEATRUL EXCELSIOR NU SE LIMITEAZĂ LA ORELE DE PROGRAM DE LA BIROU”

SPECTACOLA: Sunteți actor. În perioada aceasta în care lumea a avut răgaz să își redescopere pasiunile, ați luat în considerare posibilitatea de a reveni pe scenă? 

Adrian Găzdaru: Actoria a fost o etapă pe care o consider foarte importantă pentru activitatea mea din prezent pentru că mă ajută să analizez nevoie reale ale colectivului pe care îl conduc – calitative și cantitative. Însă responsabilitățile pe care le am în prezent ca manager nu îmi dau răgazul descoperirilor personale pe care un actor le face atunci când se întâlnește cu un personaj. În plus, atenția mea pentru Teatrul EXCELSIOR nu se limitează la orele de program de la birou – caut în permanență soluții și inspirație. Din acest considerent în prezent mă implic în proiecte care presupun actoria doar dacă acestea sunt de scurtă durată și, oricum, foarte rar. 

SPECTACOLA: Care este cea mai frumoasă parte a activității dumneavoastră?

Adrian Găzdaru: Posibilitatea de a transforma visurile în realitate. Fiecare spectacol este, la început, doar o idee. Din afara domeniului poate părea ușor să pui cap la cap idei creative, însă bugetele, achizițiile și managementul echipelor sunt o mare responsabilitate. Dar bucuria reușitelor este cea mai bună motivație pentru a continua.  

SPECTACOLA: Cine este Adrian Găzdaru, când nu este la Teatru?

Adrian Găzdaru: Sunt același, întotdeauna. Nu se schimbă „cine sunt”, ci „ce fac”. Sunt soț și tată, înainte de toate și port mereu cu mine această bucurie. La birou tresar mereu când pe ecranul telefonului îmi apare mesajul că am un apel de la Miruna – fiica mea și Mari – soția mea. Aceste două calități le am, independent și indiferent de celelalte contexte sociale. Mă înduioșează și momentele în care sunt cu Tata – anul acesta am pierdut-o pe Mama, iar această încercare ne-a făcut pe toți să prețuim mai mult timpul împreună, pe tata și pe mine și sora mea. Sunt un prieten de nădejde. Iar altfel… sunt priceput la o mulțime de lucruri – de la chestiuni tehnice la cântat. Cânt des și, prietenii spun, foarte bine.

SPECTACOLA: Se spune că oamenii înfloresc lângă lideri care inspiră. Și se mai spune și că, atunci când pleacă cineva, acea persoană nu părăsește instituția, ci șeful. Spuneți-ne un mesaj pe care l-ați primit de la cineva din echipă și care v-a rămas în minte.

Adrian Găzdaru: Că m-ar urma, chiar dacă nu aș conduce un teatru ci… o fabrică de conserve. Adică ar învăța ceva nou doar de dragul de a rămâne o echipă. E doar un gând care îmi trece acum prin minte.

SPECTACOLA: Ce vă doriți din punct de vedere profesional?

Adrian Găzdaru: Pentru viitorul imediat – să strălucească premiera spectacolului pe care îl avem în lucru și despre care mai păstrez misterul, o vreme. Pe termen mediu – să fim constanți în calitate și să avem producții din ce în ce mai uimitoare. Pe termen lung și foarte lung – să punem umărul la formarea unei generații care să fie curajoasă, bună și frumoasă.