Ancuța Coman-Boldișteanu, psihoterapeut și autoarea cărții „Emoții în farfurie”, a fost prezentă în platoul Spectacola, în cadrul emisiunii „Pastila de Frumusețe”, acolo unde a vorbit despre relația dintre ceea ce vrem, sau nu vrem, să simțim atunci când mâncăm. Pentru specialistă este foarte important chiar și modul în care mâncăm.

Vezi și: „Emoții în farfurie” – cartea de psihologie alimentară care abordează relația dintre ceea ce nu vrem să simțim și modul cum mâncăm

Ea este și fondator al proiectului „Emoții în farfurie”, cu o experiență remarcabilă de peste șapte ani în activitatea cu oamenii. Cei mai vizați sunt oamenii care nu au o relație tocmai „sănătoasă” cu mâncarea, dar și cu propriul corp, autoarea fiind specializată în terapia traumei, a atașamentului, dar și în terapie relațională.

Pe lângă alte reușite, specialista face parte și din Institutul de Terapie Familială și Practică Sistemică „Areopagus” din Timișoara și este și autoarea cardurilor terapeutice „Emoții în farfurie. De ce mănânci când mănânci?”

Vezi și: Cum arată furia, tristețea și depresia ca „Emoții în farfurie”, în opinia terapeutei Ancuța Coman-Boldișteanu

Pe lângă subiectele menționate mai devreme, specialista a abordat și un subiect perceput drept tabu în România. Se pune foarte des problema, dacă vorbim despre „sănătate emoțională”, ce se întâmplă atunci când înjurăm.

Mai exact, Georgiana Ioniță Toader, gazda emisiunii, a întrebat-o pe specialistă, dacă înjurăturile ar putea avea un efect asupra psihicului, plecând de la documentarul „Istoria înjurăturilor”, de pe Netflix, unde mai mulți specialiști susțin că „vorbitul deocheat” ( a nu se înțelege de aici jignitul altei persoane) - ar putea avea chiar efect terapeutic. 

Părerile din rândul specialiștilor sunt împărțite, iar Ancuța Coman-Boldișteanu vine și încearcă și ea să lămurească aspectul mai sus menționat.

„Va fi un răspuns personal, din nou, nu vreau să generalizez, nu știu ce fac alți specialiști. Din punctul meu de vedere, da. Am scos o înjurătură ca să mă eliberez, dar acum nu mă duc să o iau cu toți „sfinții și răniții” pentru omul ăla, și cu jigniri pentru că, atunci, deja, îmi alimentez o parte din agresivitate. Dar, din nou, eu sunt deschisă, ca să spun așa, cumva și personal. Ok, ai scos cuvântul ăla, te-ai „răcorit”, hai să vedem după.”, ne-a spus psihoterapeuta, în exclusivitate.

Vezi și: Trei tipuri de tulburări de alimentație care ne pun sănătatea în pericol. Cori Grămescu: „Pot avea consecințe grave pe termen lung”

„De ce spun că nu aș pune tabu pe înjurături, pentru că, în primul rând, tot ce e restricție iese prin altă parte. „Am vrut să înjur, a zis ”doamna de la TV” că nu e bine, așa că țin în mine, tac din gură”, dar se duce peste o oră acasă și se ceartă cu soția.”, a mai zis aceasta, pentru Spectacola.

Mai departe, specialista a concluzionat opinia sa în legătură cu întrebarea „Este bine sau rău să înjurăm?”, prin a transmite publicului că metoda precizată ajută, dar nu atunci când înjurătura respectivă ar fi îndreptată direct către altcineva:

„Ce vreau să spun e că iese pe undeva. De foarte multe ori, în sesiunile de terapie, dacă intră clientul furios, abia după ce a spus înjuratura, care clar e acolo, putem să spunem că acesta se realxează. Pufnește în plâns, în lacrimi, de fapt e o descărcare, așa da.

Când e o înjurătură pe fundal și nu are curajul să o spună clientul, o spun eu pentru el sau pentru ea. E acolo. Ca să concluzionez, dacă înjuri pe cineva direct, dacă jignesc direct, asta nu ne ajută, nici pe noi, nici pe nimeni.”, ne-a mai spus specialista.

Vezi și: Depresia la copii și adolescenți. Care sunt simptomele acestei afecțiuni