Despre istoria și cultura rusească sunt atât de multe de spus. De la Familia Romanovilor și orașul Sankt Petersburg pâna la Dostoievski, ajungând la culinăria rusă și la păstrarea tradițiilor. Bucătăria rusească nu ar trebui ignorată, mai ales pentru cei care iubesc ciorbele. Poate nu odată ați auzit de celebrul borș. E adevărat că încă există o dilema dacă preparatul aparține “mamei Rusia” sau Ucrainei, însă odată ce l-ai gustat pe cel al rusoiacelor, nici nu mai contează. 

Istoria borșului rusesc

Înainte de a afla cum puteți pregăti voi un borș rusesc în propria bucătărie, haideți să răsfoim un pic istoria acestui preparat. Poate veți fi surprinși să aflați că sunteți pe punctul de a prepara o rețetă care era tradițională în perioada Romei Antice. Pe atunci, varza și sfecla se cultivau special pentru acest preparat. Există surse care spun că versiunea modernă a borșului a apărut în jurul secolului al XV-lea. Conform uneia dintre legende, primul borș a fost gătit de către faimoșii cazaci în anul 1637 în timpul asediului fortăreței Azov din Sudul Rusiei, ocupată de către armata turcă. Să hrănești 4.000 de cazaci era o reală problemă, astfel că au decis să pună laolaltă tot ce au găsit comestibil. Și tuturor le-a plăcut acest amestec de legume și carne, luând naștere un preparat sub numele de “borș”. Denumirea se presupune a fi o anagramă a unui pește popular denumit “shcherba”. Alte surse, însă, explică numele ca provenind din planta borșevik – unul dintre ingredientele-cheie ale vechii rețete de borș. 

În ciuda istoriei sale îndelungate, nu există o rețetă bătută în cuie, fiecare familie de ruși gătind borșul în felul propriu, lăsând rețeta din generație în generație. Însă, cel mai important lucru legat de prepararea sa este că această ciorbă trebuie să fie de o culoare roșu-aprins și clară, cu un start subțire de grăsime deasupra, de culoare portocalie. Se gătește într-o oală mare pentru a putea fi mâncată mai multe zile, în mod surprinzător având un gust mult mai bun a doua zi. 

Chef Paul Siserman vă oferă rețeta și modul în care puteți prepara acest produs al bucătăriei rusești. 

Timp de pregătire: 30 de minute
Timp de gătit 2 ore
Timp total 2 ore 30 minute
Porții 6 persoane
Ingrediente:
2 linguri de ulei de avocado (merge de vis și cel de floarea soarelui)
1 kilogram de carne de tocană de vită
1 frunza de dafin
1 kg sfeclă de spălate și tăiate
4 morcovi mijlocii tocati marunt
3 buc mari de țelină tăiate cubulețe
1 ceapa mare tocata
1 cartof mare , curățat și tocat
1/2 kg de varză feliată subțire în bucăți
4 catei mari de usturoi tocat
½ linguriță sare kosher grosieră se folosește puțin mai puțin dacă se folosește sare fină
¼ linguriță de piper negru
3 linguri pastă de roșii
6 linguri de oțet de vin roșu (sau oțet de mere; mai mult sau mai puțin după gust)
¼ ceașcă de mărar proaspăt tocat și mai mult pentru garnitură, dacă se dorește

Smântână pentru garnitură (opțional)

Încălziți uleiul într-o oală de 5 litri la foc mediu-mare; odată fierbinte, adăugați carnea într-un singur strat și fierbeți până se rumenesc pe ambele părți, aproximativ 4 minute, întorcându-se o dată. (Este posibil să fie necesar să faceți acest lucru în 2 loturi, astfel încât să nu supraaglomerați tava.)
Adăugați frunza de dafin și 4 căni (0,95 L) bulion de vită și aduceți la fierbere. Acoperiți oala, reduceți focul la foc mic și gătiți 1 oră, amestecând ocazional.
În timp ce carnea de vită se gătește, tocați toate legumele. Pentru sfeclă, tocați ⅓ din sfeclă și tocați mărunt restul de ⅔. Adăugați sfecla tocată mărunt în oală; readuceți la fierbere, apoi acoperiți oala și gătiți 10 minute.
Adăugați sfecla mărunțită, morcovul, țelina, ceapa, cartoful, varza, usturoiul, sarea, piperul negru, condimentul, pasta de roșii și restul de 4 căni de bulion de vită. (Legumele ar trebui să fie doar acoperite cu lichid; puteți adăuga apă dacă aveți nevoie de mai mult lichid pentru a le acoperi.) Acoperiți oala și readuceți-o la fierbere, apoi reduceți focul pentru a fierbe și fierbeți până când legumele sunt fragede, aproximativ 30 de minute.
Adăugați oțetul, apoi opriți focul și amestecați mărarul. Gustați și adăugați sare și piper suplimentar, după cum doriți.
Până data viitoare, rămâneți inspirați în bucătărie și în viață!”