"Despre cultura română s-a spus adesea şi am spus-o mai mult noi, românii, că a fost şi este o cultură minoră. Minoratul acesta s-ar fi datorat mai ales limbii române, una de circulaţie prea restrânsă, dar şi conţinutului insignifiant sau imitativ al creaţiilor noastre. La o analiză mai atentă, însă, se vede că lucrurile nu stau tocmai aşa. În scurta lui viaţă pământească se vede cum ceea ce a făcut Eminescu a căpătat mereu dimensiuni de tot mai mare profunzime. De la poezii precum 'La moartea lui Aron Pumnul' şi 'Fiind băiet păduri cutreieram' până la Scrisori şi 'Luceafărul', versul s-a mlădiat mereu, tinzând spre perfecţiune", a afirmat Ioan - Aurel Pop.

Potrivit acestuia, creatorii români autentici nu au fost "complexaţi" niciodată de marile culturi. "Au exprimat mereu, în acest cadru general, specificul locului lor şi au făcut-o cu demnitate. A existat şi există handicapul limbii, pentru că nu este totuna să fii un mare poet de limba engleză sau un mare poet de limba română", a punctat Ioan - Aurel Pop.

"Primul lucru care mă face să mă întreb dacă nu cumva cultura română este în pericol este dezinteresul autorităţilor. (...) Tot aici intră şi dezinteresul mass-media, (...) care face invers decât ar trebui să facă. În loc să cultive cultura, cultivă înlocuitorii de cultură", a transmis academicianul Nicolae Manolescu.

La rândul său, vicepreşedintele Academiei Române Nicolae - Victor Zamfir a subliniat că este esenţial ca politicienii să susţină cercetarea ştiinţifică românească.

El a afirmat că România are istorie, şcoli, potenţial şi realizări în domeniul cercetării ştiinţifice şi există potenţialul de a fi recunoscută ca partener egal de colegii din statele dezvoltate, notează Agerpres.