A murit academicianul Eugen Simion. Ioan-Aurel Pop: "Era internat la Spitalul Elias. Imobilizat"
Data actualizării:
Data publicării:
Fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, s-a stins din viață marți, la 89 de ani, după o lungă suferință. Decesul academicianului a fost confirmat de către reprezentanții Spitalului Elias din București.


Eugen Simion era internat în spital de peste câteva săptămâni, din cauza unor afecțiuni cronice.


"Era internat la Spitalul Elias. Imobilizat", a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pentru Agerpres.

Eugen Simion a fost un mare intelectual român şi pentru Academia Română moartea sa este o pierdere ireparabilă, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele înaltului for de cultură şi ştiinţă, Ioan-Aurel Pop.

"A fost preşedintele Academiei în două mandate şi în acea perioadă a reformat, oarecum, instituţia, reuşind să restabilească demnitatea Academiei Române, obţinând pentru membrii săi acele drepturi care li se cuveneau. A acţionat în societate ca un om cu mare responsabilitate pentru instituţia pe care a condus-o", a evidenţiat Pop.

El a adăugat că Eugen Simion va rămâne în istorie pentru opera sa de critic, istoric şi teoretician literar.

"A fost şi profesor universitar al Universităţii Bucureşti. Nu s-a bucurat de demnităţi în timpul regimului comunist. Abia ulterior, după căderea comunismului, a fost răsplătit după cum merita. Şi, de aceea, mă gândesc cu mare respect, cu pioşenie, la amintirea lui Eugen Simion. Nu pot să spun decât că regret foarte mult şi transmit condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au cunoscut", a spus Ioan-Aurel Pop.


Academician Eugen SIMION - Biografie

 

Eugen Simion, născut pe 25 mai 1933, în Chiojdeanca, Prahova, a fost un reputat critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.


Scriitor şi critic literar

Preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române

Director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară
„G. Călinescu“ al Academiei Române

Membru titular al Academiei Române
din 1992 (corespondent - 1991)

 

Critic, istoric literar şi eseist, academicianul Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova.

A urmat cursurile Liceului ''Petru şi Pavel'' din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952-1957), unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre ''Eugen Lovinescu, scepticul mântuit'', avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu.

Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ''Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian" (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi "Întoarcerea autorului" (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).

A debutat cu un articol despre ''Caietele Eminescu'', în paginile "Tribunei" (1958), colaborând ulterior la majoritatea revistelor, unde a deţinut rubrici permanente: ''Gazeta literară'', "România literară", "Contemporanul", ''Flacăra'', "Literatorul" (din 1991).

Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească.

Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea etc.

Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi străine: ''Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo'' (1983); ''Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade'' (1984, în colaborare); ''Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade'' (1994, în colaborare); ''The Return of the Author'' (1996); ''Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude'' (2001).

La 9 martie 1991, Eugen Simion a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular. Apoi vicepreşedinte (1 februarie 1994 - 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997 - 16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006.

În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ''Dicţionarului Tezaur al Limbii Române'' (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ''Dicţionarul General al Literaturii Române'', ''Dicţionarul Etimologic al Limbii Române'', ''Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic'' (DOOM), ''Gramatica Limbii Române'', ''Micul Dicţionar Academic''. De asemenea, o realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români.

A primit numeroase premii şi distincţii, notează Agerpres.


Autorul articolului: Spectacola
Categorie: Actualitate
Tagurile articolului: elias  eugen simion  murit  spitalul colentina 


DC Media Group Audience

Sabbagh

Christian Sabbagh a izbucnit: Ce rost mai are să lucrez? Mai bine devin șomer! Am vândut tot ce aveam de vândut, la preț de chilipir, numai să-mi fac copilul bine

Emil Rengle și Randi. Sursă foto: Instagram

„Câinii dau din coadă când mă văd”. Randi, replică la adresa lui Emil Rengle, după ce a declarat că a fost îndrăgostit de el

Captură video: Pro TV

Vlăduța Lupău s-a gândit deja la numele bebelușului: „Este un nume din Biblie. Doamne ajută să vină sănătos pe lume”

Sursa foto: Vlăduța Lupău, Instagram. Sursa foto: Bursucu, Instagram

Motivul pentru care Vlăduța Lupău e supărată pe Bursucu. Cei doi nu își mai vorbesc de câțiva ani: „Am sărit calul, recunosc”

Alina Bădic

Horoscop Fecioară 23 - 30 martie 2024. Alina Bădic: Vor avea beneficii foarte semnificative

Alina Bădic, horoscop 24 - 30 martie 2024. Zodia care va da lovitura - previziuni pentru toate semnele

Horoscopul primăverii 2024. Gemenele Oana și Adina Timofte: Vești grozave pentru o zodie

Sursa foto: Vlăduța Lupău, instagram

Vlăduța Lupău, însărcinată din nou / prima fotografie

Alina Bădic horoscop martie 2024

Horoscop 24 - 30 martie 2024. Alina Bădic, previziuni pentru două zodii

Captură video: Facebook/Cristina Șișcanu

Rețeta cu care Cristina Șișcanu l-a impresionat pe Mădălin Ionescu: „Mamă, cât de bun e, nu pot să cred așa ceva”

Gemenele Oana și Adina Timofte. Captură video: România TV

Horoscop pentru luna aprilie, cu gemenele Adina și Oana Timofte. Zodia care va avea noroc cu carul

Sursa foto: https://www.freepik.com/, @KamranAydinov

Nu mai puneți asta în ciorbe! E toxic! Dr. Radu Țincu: Organismul e afectat. Vine la pachet cu stresul oxidativ și cu o disfuncție mitocondrială / video



pixel