Aceasta a declarat pentru AGERPRES că introducerea alimentelor ultra-procesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări ştiinţifice recente.

 "Încadrându-se în tiparul alimentaţiei vegetariene, postul este perceput ca fiind nu doar o etapă de curăţare spirituală, ci şi o adevărată detoxifiere a organismului. În teorie, această percepţie nu este departe de adevăr, alimentaţia vegetariană, împreună cu efectele pe care activitatea religioasă le poate induce asupra psihicului, putându-se constitui într-o adevărată 'resetare' a organismului. În mod tradiţional, postul Paştelui era caracterizat prin creşterea consumului de vegetale specifice primăverii, cu multe salate şi mâncăruri pe bază de urzici, leurdă sau spanac, adevărate cocktail-uri de fitonutrienţi. În ultimii ani însă, alimentaţia modernă a înlocuit parţial aceste alimente extrem de benefice pentru organism cu produse speciale vegane sau de post, cum ar fi salamul vegan, brânza de post sau burgerul pe bază de tofu. Introducerea alimentelor ultra procesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări ştiinţifice recente", a spus nutriţionistul.

 În opinia specialistului, eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, poate contribui la scăderea aportului de grăsimi şi în special de grăsimi saturate şi de tip trans, compuşi nocivi pentru organismul uman.

"Mai mult, creşterea consumului de alimente de origine vegetală reprezintă pentru organism suplimentarea aportului de fibre, cu numeroase implicaţii pozitive. Astfel, cercetările ştiinţifice au arătat că postul religios are ca efect scăderea nivelului LDL - colesterolului seric, aşa-numitul colesterol 'rău', scăzând astfel riscul de ateroscleroză. Aportul corespunzător de fibre alimentare are rol şi în menţinerea echilibrului florei intestinale şi a sănătăţii colonului, ajutând şi la reglarea tranzitului intestinal. Mai mult, consumul unei cantităţi optime de fibre alimentare este asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet şi chiar de cancer. Fiind urmat pe o perioadă determinată de timp, postul religios nu are influenţe majore asupra nivelului celor mai mulţi micronutrienţi, putându-se constata creşteri semnificative doar în cazul aportului de magneziu şi de folat. Puţinele studii realizate în acest sens au confirmat şi creşterea nivelului de antioxidanţi din organism, urmare a perioadei de post religios, contribuind astfel la scăderea stresului oxidativ", a explicat Adina Rusu.

În ceea ce priveşte dezechilibrele alimentare care pot apărea, postul religios este asociat la noi în ţară, în mod tradiţional, cu o creştere a consumului de carbohidraţi, mai exact de pâine, orez, cartofi şi paste, şi cu scăderea aportului de proteine şi de grăsimi sănătoase, spune nutriţionistul.

"Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr şi amidon poate conduce la o dezechilibrare a apetitului, la mărirea considerabilă a porţiilor de alimente şi la creşterea în greutate. De asemenea, cercetările ştiinţifice au arătat că, după o perioadă de post, poate apărea în organism scăderea nivelului de riboflavină (vitamina B2) şi de calciu", a menţionat Adina Rusu.

Pentru a nu avea o creştere în greutate sau anumite deficienţe nutriţionale la finalul postului, trebuie să avem în vedere câteva reguli simple care stau la baza unei alimentaţii sănătoase - precizează ea.

"Astfel, şi în perioada postului, este foarte important să avem o disciplină a meselor, astfel încât să ne putem ţine apetitul sub control. Distanţa foarte mare dintre mese poate duce la variaţii foarte mari ale glicemiei şi la creşterea apetitului, făcându-ne să controlăm tot mai greu ce şi cât mâncăm. De asemenea, este important să includem în alimentaţia noastră surse vegetale de proteine cât mai variate, cum ar fi hrişcă, năut, fasole, linte, tofu, quinoa sau nuci. Spre deosebire de alimentele de origine animală, care conţin proteine complete (cu toţi aminoacizii esenţiali - pe care organismul nu îi poate sintetiza), proteinele din plante sunt incomplete. Astfel, pentru a obţine toţi aminoacizii esenţiali trebuie să includem în meniul nostru surse vegetale diferite de proteine; cu alte cuvinte, să avem o alimentaţie cât mai diversificată. Consumul nucilor, seminţelor şi al uleiurilor sănătoase contribuie atât la reglarea apetitului, cât şi la asigurarea unui aport corespunzător de grăsimi sănătoase. Uleiul de măsline, de exemplu, pe lângă numeroase alte beneficii, este bogat în lipoproteine cu densitate mare (HDL), care contribuie la creşterea în organism a nivelului HDL - colesterol, 'colesterolul bun', scăzând riscul apariţiei plăcilor de aterom pe vasele sanguine", mai spune Adina Rusu.

Ea ne recomandă ca pentru a evita apariţia unui deficit de vitamina B2 în urma perioadei de post să includem în alimentaţie surse precum quinoa, ciuperci, avocado şi migdale. De asemenea, susţine Adina Rusu, pentru a combate apariţia deficitului de calciu se pot consuma alimente fortificate, cum ar fi laptele vegetal fortificat cu calciu şi vitamina D, care ajută absorbţia acestui mineral. Alte surse vegetale, cum ar fi spanacul, de exemplu, deşi conţin cantităţi însemnate de calciu, au în compoziţie şi acid oxalic, care leagă calciul şi împiedică absorbţia acestuia în organism, în proporţie de 95%.

Adina Rusu atrage atenţia că, dacă în ceea ce priveşte nutrienţii pe care ar trebui să îi includem în alimentaţia noastră în post lucrurile sunt destul de simple, există şi alimente care ar trebui să fie consumate cu moderaţie sau chiar evitate.

"Este vorba despre unele produse speciale 'de post', multe dintre ele încadrându-se perfect în categoria alimentelor junk food, având valoare nutriţională mică, fiind bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr şi sare. Astfel, dulciurile de post, cum ar fi îngheţata de post, biscuiţii de post, napolitanele de post şi multe altele conţin la fel de mult zahăr şi grăsimi ca dulciurile obişnuite din comerţ, fără a aduce vitamine şi minerale. De asemenea, îndulcitorii vegani - precum melasa, siropul de arţar sau cel de agave - reprezintă tot zahăr adăugat, care, consumat în cantităţi crescute, contribuie la creşterea riscului de boli vasculare şi de obezitate. În cazul 'laptelui' vegetal, trebuie să evităm produsele care au zahăr adăugat, acestea fiind uşor de identificat urmărind lista de ingrediente de pe etichetă. Brânzeturile vegetale pot reprezenta o alegere nesănătoasă întrucât uleiul de cocos reprezintă sursa cea mai frecventă de grăsimi din compoziţia acestora. Motivul principal este că brânzeturile trebuie să fie solide la temperatura camerei şi, cu excepţia uleiului de palmier care este tot solid, celelalte uleiuri vegetale sunt lichide. Uleiul de cocos este însă foarte bogat în grăsimi saturate, chiar mai bogat decât grăsimile animale. La rândul lor, aceste grăsimi saturate contribuie la creşterea nivelului de LDL - colesterol din organism, acel tip de colesterol responsabil pentru formarea plăcilor de aterom de pe vasele sanguine. Aceste grăsimi saturate reprezintă motivul principal pentru care nici iaurtul de cocos nu ar trebui să fie consumat prea des sau în cantitate prea mare", arată Adina Rusu

De asemenea, subliniază nutriţionistul, batoanele proteice vegane, precum şi înlocuitoarele vegane de carne pot avea în compoziţie atât grăsimi nesănătoase (ulei de palmier sau de cocos), cât şi zahăr, în multe cazuri având adăugată o proteină izolată din plante, fără ceilalţi nutrienţi care se găseau în planta din care a fost extrasă proteina.

"Dacă totuşi optăm pentru astfel de produse de post, trebuie să le alegem pe cele care nu conţin ulei de cocos sau de palmier, zahăr sau sare în cantitate mare, pentru alimente a căror listă de ingrediente începe cu surse vegetale de proteine cum ar fi fasolea, lintea, năutul sau soia şi nu doar cu extracte proteice din aceste plante. Astfel, pentru a obţine beneficii maxime în urma postului, nu doar pentru minte şi spirit, ci şi pentru organismul nostru, trebuie să consumăm cât mai multe alimente integrale, cât mai diversificate, să evităm produsele ultra-procesate şi să avem o cât mai bună organizare a meselor pe tot parcursul zilei", a mai spus nutriţionistul.