Ritmul actual al vieții ne face să economisim timp de la activități fundamentale precum alimentația. Adesea luăm un mic dejun pe fugă în drum spre serviciu sau mâncăm rapid pentru a câștiga timp, astfel încât să fim mai productivi sau să simțim că îmbunătățim echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Dincolo de alte reflecții legate de această cultură a grabei, este interesant să punem în balanță timpul și sănătatea, oprindu-ne câteva minute pentru a evalua posibilele consecințe ale mâncatului prea rapid.

Ați experimentat vreodată un exces de gaze? Aveți de obicei senzația de digestie grea? Când a fost ultima dată când ați acordat atenție senzației de foame și sațietate?

Excesul de gaze

Primul aspect legat de această problemă este înghițirea excesivă de aer în timpul sau între mese, fenomen cunoscut sub numele de aerofagie. Aceasta poate provoca de la o ușoară stare de disconfort și senzație de greutate sau balonare până la dureri și distensie abdominală (o creștere vizibilă a diametrului abdominal după masă).

Conținutul normal de gaze din tractul digestiv în stare de repaus este de aproximativ 200 ml. Dacă această cantitate crește semnificativ, mecanismele fiziologice de eliminare pot deveni foarte deranjante. Volumul depinde de echilibrul dintre aportul și producția de gaze, precum și de eliminarea lor, sub formă de eructații, flatulență sau consum de gaze de către microbiota intestinală.

Unul dintre principalii factori care cresc aportul de aer și producția de gaze este mâncatul rapid, dar pot contribui și consumul de gumă de mestecat, fumatul sau dezechilibrele microbiotei intestinale.

Suprasolicitarea digestivă

Pe de altă parte, atunci când mâncăm în grabă, timpul de masticație scade, iar alimentele ajung aproape întregi în stomac. Acest lucru necesită o producție mai mare de sucuri gastrice pentru a le digera corespunzător. Acest efort suplimentar metabolic provoacă senzația deranjantă de greutate și indigestie care însoțește mesele rapide.

Un alt aspect afectat de lipsa unei masticații suficiente – și deci nu permitem acțiunea enzimelor orale – este absorbția alimentelor în intestinul subțire. Chiar dacă stomacul încearcă să compenseze acest deficit, alimentele pot ajunge în intestin insuficient digerate.

Semnalul de oprire întârzie

Dacă ne concentrăm asupra senzațiilor de foame și sațietate, trebuie să facem referire la axa intestin-creier. Creierul este responsabil de trimiterea semnalelor care reglează digestia, precum și necesitatea de a căuta hrană sau a posti.

Doi hormoni, leptina și grelina, reglează sațietatea și, respectiv, foamea. Odată ce vedem, mirosim sau începem să consumăm un aliment, leptina are nevoie de 20-30 de minute pentru a se activa. Când mâncăm foarte repede, ingerăm cantități care depășesc necesitățile noastre energetice reale, deoarece leptina nu are timp să ne avertizeze că suntem sătui.

Alte riscuri pentru sănătate

Dacă încă nu vedeți clar dezechilibrul dintre timp și sănătate, mai multe studii arată o legătură între viteza cu care mâncăm și factorii de risc cardiovascular, nivelurile ridicate de trigliceride, precum și creșterea riscului de a dezvolta sindrom metabolic (cu până la 59% mai mare) sau obezitate, în special în cazul persoanelor cu diabet.

Merită să ne oprim puțin, să ne așezăm și să savurăm un mic dejun liniștit sau o masă luată în tihnă. Mestecați încet și acordați atenție senzației de sațietate, notează 20minutos.es. Investiți timp și câștigați sănătate.