Anemia feriprivă afectează mai mult de un sfert din populația globului. Poate să apară la adulți, copii, la femeia gravidă sau la bolnavii cronici și se manifestă prin lipsa fierului din sânge. 

Anca Serea: Regimul și stilul meu de viață nu au fost întotdeauna cele mai sănătoase și cele mai corecte

Anca Serea a fost diagnosticată cu anemie feriprivă, în urmă cu 20 de ani. Pentru a atrage atenția asupra acestei probleme de sănătate, Anca Serea și Dr. Daniela Baltă s-au unit într-un eveniment organizat de Pacientul 2.0 și au vorbit despre prevenția și tratamentul anemiei feriprive. 

Anca Serea și dr. Daniela Baltă, medic de familie, au acceptat să răspundă și la câteva întrebări ale reporterilor Spectacola. 

SPECTACOLA: Care au fost primele simptome care te-au făcut să mergi la medic pentru investigatii?

Anca Serea: Practic povestea mea legată de anemie a început în urmă cu aproape 21-22 de ani. După cum foarte bine a menționat și a specificat doamna doctor, odată cu nașterea și sarcina primului copil, care în curând va face și el 20 de ani, peste câteva zile, David. Eu eram o mămică tânără, în anul doi de facultate. Bineînțeles că m am dus la diverse controale de rutină în perioada aceea și la primele analize medicul nostru mi-a  semnalat faptul că mă confrunt cu o anemie feriprivă. Țin minte că am luat... din teribilismul vârstei nu mi s a părut nimic grav. Ce-i drept nici manifestările nu erau atât de puternice. Am urmat un tratament pe toată perioada sarcinii dar apoi l-am întrerupt și asta a dus cu timpul la situația în care m-am aflat cu un an în urmă și mai degrabă despre asta aș povesti. Aș vrea să specific faptul că vina îmi aparține în totalitate. Am ajuns în această situație în care să fiu diagnosticată cu această anemie pentru că nu am urmat un tratament în mod consecvent și poate de multe ori nici una nici un tratament corect. Regimul și stilul meu de viață nu au fost întotdeauna cele mai sănătoase și cele mai corecte. Eu foarte mulți ani de zile nu am mâncat, am avut o alimentație selectivă și de origine mai multă vegetală m-am privat de-a lungul timpului de un program de somn sănătos și normal, am avut un ritm de viață și am în continuare susținut dar nu atât de sănătos... 

Spectacola: În ciuda diagnosticului, ai avut mai multe sarcini. Ai avut nevoie de măsuri speciale pe parcursul sarcinilor și în perioada când ai alăptat? Diagnosticul de anemie ti-a pus in pericol vreo sarcină? 

Anca Serea: Nu. Eu am născut de fiecare dată cu același medic și dânsul cunoaște foarte bine problemele de sănătate și am monitorizat atent starea mea am descoperit între timp și o formulă adecvată femeilor însărcinate oarecum vegană, pe care o luam în perioada aceea. Acum nu mai iau. 
N-am avut probleme dar am fost atentă, adică știam că mă confrunt practic cu această problemă iar atenția mea a fost una foarte crescută, foarte ridicată în perioada sarcinilor.

Dr. Daniela Baltă: Să nu facem ce a făcut Anca.

Dr. Daniela Baltă, medic de familie, explică, în exclusivitate pentru Spectacola, care sunt cauzele acestui tip de anemie, cum poate fi prevenită boala și care sunt modalitățile de tratament. 

SPECTACOLA: Care sunt cauzele anemiei feriprive?  

dr. Daniela Baltă: Perderile menstruale reprezintă cea mai frecventă cauză la femei și asta nu e de neglijat. Probabil că la femei primul lucru asta aș întreba, deci la o femeie de vârsta Ancăi, prima mea întrebare ar fi despre menstruație. Cum, cât, în ce fel îi după aia endoscopie și celelalte. Primul lucru la care te gândești la o femeie.

SPECTACOLA: Pe langa stilul de viață, ce legătura are moștenirea genetică? 

dr. Daniela Baltă: Se descrie o formă foarte rară, cam 1 la o sută de mii de persoane de anemie prin deficit de fier genetică. Există niște defecte la nivelul unor transportatori. Dar e unu la 100 de mii, deci foarte rară. Autozomal recesivă deci nu neapărat o transmiți și copilului tău dacă o ai. Prin ce se deosebește anemia de tip genetic de celelalte anemii feriprive: nu se corectează la fier oral. Deci poți să-i dai fier oral cât vrei tu că nu crește, nu se corectează și se corectează parțial la fier intravenos sau intra muscular deci parenteral,  parțial. Deci omul acela va avea anemie toată viața. Deci este, dar foarte rar. Anemia prin deficit de fier există genetic, dar e foarte rară. Deci te gândești așa când nu ai găsit nimic. Nici nu știu. Practic e descrisă în literatură, nu te aștepți să ai un cabinet personal la unul din o sută de mii. Ceea ce noi căutăm mereu este să găsim cauza, deci trebuie să cauți până identifici. Nu ai cum să ai o anemie severă fără o cauză, nu ai cum.

SPECTACOLA: Cum putem preveni anemia?

Dr. Daniela Baltă: Să nu facem ce a făcut Anca.

Anca Serea: Eu aș spune că un stil de viață echilibrat, aici putem să dezbatem ce înseamnă echilibrat, cred că diferă foarte mult de la om la om. Dar eu aș spune că sunt niște reguli de bun simț pe care cu toții indiferent de vârstă și de sex ar trebui să le respectăm și anume: orele de somn care sunt sfinte, alimentația echilibrată știm foarte bine importanța micului dejun, importanța alimentelor calitative și apoi cred că și doza de optimism pe care o avem fiecare. Eu așa zic astea trei sunt importante acum o ascultam și pe doamna doctor, din punctul de vedere al specialistului.

Dr. Daniela Baltă: Într-adevăr, dieta are importanță, dieta, odihna și stilul de viață. Foarte importante sunt. Dacă ar fi să iau pe segmente de vârstă, să zic așa. Uite, luăm cazul Ancăi: deci, tânără femeie, are șase copii. Eu aș întreba-o acuma care este intervalul dintre copiii pentru că știm că dacă sarcina vine prea aproape de cea precedentă, mămica, chiar și fără anemie fiind, o femeie sănătoasă, intră cu rezerve de fier mici în următoarea sarcină. Deci o metodă de profilaxie este ca sarcinile să fie spațiate. Noi indicăm undeva la trei ani. Cam 3 ani, 2-3 ani îi sunt necesari unei femei fără anemie să își refacă rezervele de fier pentru următoarea sarcină. Să se controleze toată sarcina, să și trateze deficitul de fier, să își alăpteze copilul ulterior, pentru că alea 6 luni sunt foarte importante. Fierul care există în laptele matern e un fier superior pe care copilul le folosește. Noi dăm lapte de vacă pentru că acolo e fierul prost care nu se absoarbe îi dăm copilului preparate îmbogățite cu fier și a spus Anca. Există pe piața actuală multe preparate care sunt îmbogățite cu fier pentru că țara noastră este la risc mare de anemie de fier la copii.

SPECTACOLA: Sunt vegetarienii mai predispuși să dezvolte anemie? Cum ar putea să prevină apariția acesteia?
dr. Daniela Baltă: Vegan, vegetarian deja din start îți aduci un minus de fier prin alimentație. Pentru că fierul cel mai bun este în produsele de origine animală: în carne, în gălbenuș de ou. Deci produsele animale au fierul bun. Veganii, vegetarienii își iau și ei un fier din legume, cereale, vegetale dar e un fier de calitate mai proastă, care se absoarbe mai prost. Deci absorbția fierului la vegani și vegetarieni este mult mai proastă - 10%, față de 30% din fierul de origine animală, deci de trei ori mai prost absoarbe dacă nu mănânci alimentele cu fier de origine animală.

15 informații importante despre boală, de la dr. Daniela Baltă, medic de familie

Pentru a atrage atenția asupra acestei probleme de sănătate, Anca Serea a povestit într-un interviu pe platforma de sănătate Pacientul 2.0 cum a fost diagosticată și ce schimbări a făcut în stilul de viață, iar medicul de familie Daniela Baltă a oferit 15 informații importante despre anemia feriprivă. 

1. Înainte să apară ceea ce numim ANEMIE FERIPRIVĂ, apare în organism DEFICITUL DE FIER. Anemia feriprivă este momentul în care se manifestă deficitul de fier. Dacă nivelul fierului din organism ar fi monitorizat periodic , în cazul unei pierderi cronice de sânge, pacientul ar primi tratament și nu ar ajunge la anemie feriprivă.

2. Anemia feriprivă este de cele mai multe ori consecința pierderii mici și repetate de sânge, ceea ce face ca deficitul de fier și anemia să se instaleze treptat. Pierderea fierului are loc ințial la nivelul depozitelor (scade feritina), ulterior se constată scăderea saturației transferinei, pentru ca abia în final să apară anemia, respectiv scăderea nivelului hemoglobinei.  Terapia cu fier va corecta inițial hemoglobina, ulterior crește saturația transferinei, pentru ca în final să se corecteze și feritina (depozitele de fier se refac ultimele)

3. În organismul unui adult există 4-5 g de fier – cam cât cântărește un cui. De aceea, în momentul în care pierdem o mică parte din această cantitate foarte mică încep să se apară simptome și semne ale deficitului de fier.

4. Există două mari segmente ale populației frecvent afectate de anemie sau deficit de fier: FEMEILE - o femeie din trei suferă de anemie. În cazul femeilor gravide, aproape 40% (aproape o femeie din două) au deficit de fier și segmentul copiilor până la vârsta preșcolară (5 - 6 ani), unde procentul este de asemenea de aproximativ 41% .

5. Principala cauză a deficitului de fier la femei o reprezintă pierderile menstruale.

6. Pentru a vedea dacă avem sau nu deficit de fier, este nevoie de trei analize: hemoglobina, feritina serică și TSAT, adică saturația transferinei.

7. Analizele pentru depistarea deficitului de fier (hemoglobina și feritina) se pot face gratuit cu trimitere de la medicul de familie. 

8. Se consideră anemie când valoarea hemoglobinei scade sub 11g/dL la copil și femia gravidă, sub 12 g/dL la femei, sub 13g/dL la bărbați.

9. În august 2021, Anca Serea a ajuns în spital din cauza anemiei, cu nivelul de feritină 0 și hemoglobina de 4.6. – ”Rareori îți este dat să vezi un pacient cu o hemoglobină atât de mică să mai stea în picioare” – spune dr. Daniela Baltă.

10. Este important ca fierul să fie monitorizat din uter, plecând de la mamă. Un copil născut la termen, cu depozite normale de fier și alimentat natural în primele 4-6 luni și nu are nevoie de suplimentarea fierului. Copilul alimentat artificial va trebuie să primească preparate de lapte fortifiate, cu doze de fier supimentar. După 4-6 luni, o dată cu diversificarea alimentației apare și necesitatea suplimentării cu fier a dietei. Așadar profilaxia anemiei feriprive trebuie începută de la gravidă, sugar și copilul mic.

11. Anemia prin deficit de fier poate determina o întârziere a dezvoltării cognitive, ba chiar există o asociere cu sindromul ADHD, întâlnit la copiii sub 7 ani.

12. Absorbția fierului în dieta vegană și vegetarienă este mult mai slabă  10%, față de 30% din fierul de origine animală. Pentru a suplini alimentele de origine animală, se recomandă consumul mai mare de vegetale verzi, semințe, nuci, ou, pește. Nu este obligatoriu ca o persoană vegetariană/vegană să aibă și deficit de fier, poate suplini necesarul de fier din alte surse.

13. Cele mai frecvente simptome ale anemiei feriprive sunt: oboseală, slăbiciune, amețeală, dureri de cap, dificultate de concentrare, palpitații, întreruperea temporară a văzului și auzului, dificultate la respirație, incapacitate de concentrare, paloarea pielii, căderea parului.

14. Anemia feriprivă nu poate duce la pierderea unei sarcini, însă va fi o sarcină mai greu de suportat pentru mamă din cauza oboselii, iar copilul cu siguranță se va naște cu anemie. În acest caz, medicul recomandă suplimentarea cu fier începând cu vârsta de două luni.

15. Medicul recomandă sarcinile spațiate, adică între sarcini să existe o perioadă de 2 -3 ani în care femeia să își refacă rezervele de fier pentru următoarea sarcină.