"Foarte mulți oameni confundă niște noțiuni relativ simple și întreabă care este pulsul normal, având în minte de fapt frecvența cardiacă, adică numărul de bătăi pe minut ale cordului.

Pulsul este percepția curgerii pulsatile a sângelui prin presiunea exercitată la nivelul unei artere, comprimate între degetele examinatoare și un plan relativ dur, propriu al organismului, fie el osos sau muscular. Pulsul poate fi viguros, slab, bifid, prelungit, rapid etc. Sângele nu circulă în ritm continuu prin vase, ci sub formă de unde. Aceste unde pot fi numărate și ele sunt corelate exact cu frecvența cardiacă, fiecărei bătăi a inimii corespunzându-i o undă pulsatilă.

Cum iei corect pulsul

Pulsul poate fi luat ușor de fiecare om, la carotide (artere situate în zona laterală a gâtului), la femurale (artere de calibru mediu, situate în zona inghinală) sau la radiale (artere de calibru mai mic, perceptibile pe fața anterioară a antebrațului).

Este comod a se lua la radiale, punând două-trei degete așezate unul lângă altul, deasupra încheieturii, spre degetul mare (se numește police).

În mod normal, pulsul fiind regulat, se numără undele din 15 secunde (a se folosi un ceas), se înmulțește valoare la 4 și se obține frecvența cardiacă, spre exemplu 17 unde pulsatile în 15 secunde înseamnă 68 bpm (prescurtare de la bătăi pe minut), aceasta fiind frecvența cardiacă", a scris Vasi Rădulescu, medic specialist internist, pe blogul său.

Care este pulsul normal

"La om, frecvența cardiacă normală este între 55 și 90 bătăi pe minut. Sub 55 bpm considerăm bradicardia (bradi înseamnă mai lent), iar peste 90 bpm considerăm tahicardie (tahi înseamnă mai repede). Cea mai bună frecvență a inimii este în jur de 55-65 bpm, interval în care cordul lucrează la parametri ideali și are un raport performanță – consum de oxigen optim.

Există o relație bine cunoscută între frecvența cardiacă și longevitate. Balena și broasca țestoasă, spre exemplu, au o frecvență mică și trăiesc mai mult. Animalele mici, care ajung și la câteva sute de bătăi pe minut, trăiesc mai puțin (a se vedea pasărea colibri și altele).

Omul e undeva la mijloc, cu frecvența lui între 55 – 90 bpm considerată fiziologică, dar nu neapărat și optimă. Este dezirabil a menține frecvența cardiacă în jur de 60 de bătăi pe minut, lucru ce poate fi dificil în timpurile actuale. Exceptând momentele de activitate fizică, sexuală, emoții inerente (când poate apărea o tahicardie normală, de adaptare), mulți oameni au frecvențe înalte chiar și-n repaus. Cauzele sunt multiple, de la patologii tiroidiene (hipertiroidie), la tulburări nervoase caracterizate de hiperstimulare simpatică, afecțiuni anxiodepresive cu dezechilibre neurohormonale și altele.

Ameliorarea frecvenței cardiace de repaus se poate face prin exerciții fizice regulate, odihnă suficientă, controale medicale riguroase pentru descoperirea și tratarea afecțiunilor de fond, evitare stressului, gestionarea eficientă a tulburărilor anxiodepresive, o alimentație sănătoasă, meditație.

Citește continuarea pe DC MEDICAL