Un studiu de acum câțiva ani arăta că românii consumă zilnic o cantitate de 2-3 ori mai mare de sare decât cea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția că din ce în ce mai multă lume mănâncă tot mai sărat și chiar dacă aportul zilnic recomandat este de 5 g, majoritatea oamenilor consumă de două ori mai mult.

Atunci Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor solicită eliminarea restricţiei legale de comercializare a sării neiodate în magazine, deoarece administrarea sării iodate în alimentaţie trebuie realizată numai în baza unei reţete prescrise de către medicul endocrinolog.

"Țările nordice au o speranța de viață medie de peste 80 - 85 de ani. Noi suntem pe la 70 - 75 de ani, cu o diferență femei - bărbați, care din păcate dezavantajează bărbații"
 

"Mă laud cu o experiență bogată, una care-ți dă cele două fațete: bucuria și plăcerea de a face ce-ți plac și insatisfacția că nu ai rezultatele pe măsura dorințelor. Și atunci, de ce nu este bine?

Vârsta noastră reală este vârsta vaselor, dar noi putem să manageriem această vârstă a vaselor, pentru că greșelile le facem noi cu bună știință. Toate progresele pe care nu le putem nega sunt progrese foarte mari, care au dus la o creștere a speranței de viață, cu ani buni, 5 - 10 ani. Țările nordice au o speranța de viață medie de peste 80 - 85 de ani.

Unde suntem noi? Noi suntem pe la 70 - 75 de ani, cu o diferență femei - bărbați, care din păcate dezavantajează bărbații. De ce greșim, unde greșim, de ce este această diferență semnificativă? Pentru că progresele în lumea medicală se întâmplă peste tot. Ne luptăm pentru această speranță de viață, dar ce valoare are dacă nu avem o calitate a vieții pe măsură. Calitatea vieții înseamnă cât te poți bucura din tot ceea ce înseamnă o viață frumoasă, dar lucrurile acestea le limităm noi înșine.

Sunt niște factori de risc tradiționali, dar câștigați, pe care noi i-am putea influența. Nu o să influențăm vârsta, genul sau factorul genetic, dar fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială.... lucrurile acestea le putem influența și aici intervine educația medicală care trebuie să crească și să înceapă chiar din școală. Nu este vorbă în vânt și nu este nimic în plus. Educația sanitară, medicală, direcționată, trebuie să existe încă din școală", a declarat Prof. Univ. Dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, Universitatea de Medicina și Farmacie ”Gr.T.Popa”, Iași, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Știi cât mai are de trăit inima ta?". 

Taxe pentru zahăr, sucuri și tutun. Ar trebui suprataxat și consumul de sare și grăsimi? Câtă sare și câte grăsimi putem consuma
 

Citește continuarea pe DC Medical.