Invitată în cadrul emisiunii „Super Neatza cu Răzvan și Dani”, Medicul Ruxandra Pleșea a explicat importanța grupelor alimentare, împărțindu-le în șapte categorii principale. Printre acestea se numără cerealele și cartofii, care sunt principalii furnizori de energie și carbohidrați, incluzând și orezul sau cerealele de mic dejun.

O altă grupă este cea a cărnurilor, care poate include și peștele, iar leguminoasele precum lintea, năutul și mazărea sunt, de asemenea, furnizoare importante de proteine. Urmează fructele și legumele, fiecare grupă având un rol distinct în alimentație. Grăsimile, inclusiv cele sănătoase ca avocado, untul și măslinele, completează această listă, alături de dulciuri și alcool, surse de calorii dense, dar cu un aport redus de nutrienți esențiali.

Într-o dietă cu un aport caloric de 1200 de calorii, distribuția alimentelor trebuie realizată cu grijă pentru a menține echilibrul nutrițional. Doctor Ruxandra Pleșea subliniază că este esențial să includem porții variate din toate grupele alimentare, evitând consumul exclusiv al unor alimente bogate în calorii, dar sărace în nutrienți. Astfel, o persoană poate consuma trei porții din categoria făinoaselor, două porții de carne, două porții de lactate și 5-6 ouă pe săptămână. De asemenea, fructele și legumele sunt esențiale, cu un minim de patru porții de legume pe zi, pentru a asigura un aport echilibrat de vitamine, minerale și fibre.

Te-ar putea interesa și: Oana Roman, mărturisiri emoționante despre fiica sa. Cât de mult suferă Isabela din cauza absenței tatălui: „A înțeles că nu are cum să-l mai schimbe”

„Implicațiile sunt majore când dezechilibrezi lucrurile”

„Ca să ne fie ușor să facem o schemă cu ele, o să fie șapte grupe alimentare. O să includem cerealele și cele care sunt alături de cartof cei mai mari furnizori de energie și de carbohidrați. Aici poate intra și orezul, cerealele de mic dejun, deci grupa făinoaselor. Apoi, avem grupa cărnurilor, poate intra și peștele aici. Leguminoasele le pun tot în această grupă, ca furnizoare de proteine. Leguminoasele fiind lintea, năut, mazăre, soia. Grupa fructelor este a treia, apoi cea a legumelor.

Avem apoi grupa grăsimilor, dar aici pot intra și avocado sau untul și măslinele. Grupa dulciuri și alcool aduce foarte multe calorii. Dacă ne calculăm necesarul caloric, să dăm un exemplu cu 1200 de calorii, nu este suficient să mâncăm doar ciocolată de caloriile acelea pentru că asta nu înseamnă sănătate, masă musculară sau aport proteic. Implicațiile sunt majore când dezechilibrezi lucrurile. Când ai o dietă de 1200 de calorii, ai dreptul să mănânci trei porții din grupa de făinoase, o porție însemnând o felie de pâine.

Ni se mai cuvin și două porții din grupa carne, care înseamnă, să zicem, 80 de grame de carne de porc. La lactate, ne vom opri la două porții, iar ouăle vor fi 5-6 pe săptămână. Vor fi și trei porții de fructe, dar diferite. Patru porții de legume pe zi ne sunt necesare, minimum. Legumele trebuie să valoreze foarte mult volumic. Putem să le combinăm pe toate, ideal este să avem și proteine, și surse de grăsimi și carbohidrați”, a explicat Doctor Ruxandra Pleşea, în cadrul emisiunii „Super Neatza cu Răzvan și Dani”.

Te-ar putea interesa și: Ne îngrășăm sau nu dacă renunțăm la fumat? Adevărul explicat de Doctor Marius Sava

„La legume, cerul este limita”

Pentru o dietă cu un aport caloric de 1800 de calorii, schema alimentară se lărgește, permițând șase porții din surse de carbohidrați și o creștere a aportului de grăsimi. Cu toate acestea, porțiile de carne și lactate rămân neschimbate, fiind necesare pentru a asigura aportul adecvat de proteine și grăsimi esențiale. Consumul de legume poate fi extins în mod considerabil, deoarece acestea sunt sărace în calorii, dar bogate în nutrienți. Medicul avertizează că, deși ouăle nu mai sunt asociate cu creșterea nivelului de colesterol, un consum excesiv poate provoca inflamații, iar o alimentație diversificată rămâne cheia unei sănătăți optime.

 „La o dietă de 1800 de calorii, ai dreptul la șase porții de surse de carbohidrați. Dar rămâi tot cu două porții de carne și lactate și trei porții de fructe, iar legumele pot crește infinit. Poți crește și la grăsimi. Crescând caloriile, ne bazăm să creștem sursele de carbohidrați și grăsimi. Nu trebuie să facem nici exces de ouă pentru că deși s-a dovedit că nu mai cresc colesterolul, în exces produc inflamație. Nu trebuie să mâncăm nici doar fructe pentru că nu au proteine, ne trebuie lactate și carne. La legume cerul este limita”, a adăugat Doctor Ruxandra Pleşea, medic specialist Diabet Zaharat, Boli de Nutriţie şi Metabolism.