Mâncatul compulsiv (sau tulburarea de alimentație compulsivă) este o afecțiune în care o persoană consumă cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp, fără să aibă neapărat senzația de foame și, de obicei, fără să se poată controla. Acest comportament este adesea asociat cu sentimente de rușine, vinovăție și anxietate.

„Ai o pierdere completă de control asupra a ceea ce mănânci”

Doctor Mihail a dezvăluit, într-un videoclip postat pe canalul său de YouTube, cum putem recunoaște semnele mâncatului compulsiv. Specialistul a precizat că o persoană care mănâncă compulsiv nu se poate opri și pierde controlul asupra a ceea ce consumă. Deși realizează când au terminat de mâncat, nu se poate controla. De asemenea, aceste persoane tind să mănânce rapid, fără a face mici pauze în care, de exemplu, să bea ceva. Un alt semn este reprezentat de faptul că, la final, apare o senzație de vină și rușine, fapt ce duce la un alt simptom. Oamenii care mănâncă compulsiv se ascund și încep să mănânce în secret, fără știrea altora.

„Când mănânci compulsiv, tu nu te poți opri. Ai o pierdere completă de control asupra a ceea ce mănânci. Oamenii care mănâncă compulsiv, se așază la masă și nu se pot opri. Îți dai seama că ai mâncat compulsiv după ce ai terminat de mâncat, dar nu te poți controla. În al doilea rând, mănânci, rapid, până la disconfort fizic. De asemenea, ai o senzație de vină și de rușine acută după ce ai mâncat compulsiv. De multe ori, oamenii care mănâncă compulsiv, încep să mănânce în secret. Dacă te regăsești în aceste lucruri, este posibil ca asta să aducă o suspiciune de diagnostic”, a explicat Doctor Mihail.

Te-ar putea interesa și: Denisa Filcea și Flick au sărbătorit patru ani de la nuntă. Ce declarație romantică i-a făcut Domnul Rimă

Câteva cauze ale mâncatului compulsiv

1. Factori emoționali: Stresul, anxietatea, depresia și plictiseala sunt declanșatori comuni. Persoanele afectate folosesc mâncarea ca mecanism de gestionare a emoțiilor negative.

2. Factori sociali: Presiunea socială, imagini distorsionate ale corpului promovate de media, dar și dietele stricte pot determina episoade de mâncat compulsiv ca reacție la restricțiile alimentare.

3. Obiceiuri alimentare: Săritul meselor, dietele extreme sau consumul excesiv de alimente foarte procesate și bogate în zaharuri și grăsimi pot contribui la dezvoltarea acestui comportament.

Dacă mâncatul compulsiv a devenit o problemă, este important să căutăm ajutor specializat și să nu ignorăm situația. Mâncatul compulsiv este adesea parte a unui ciclu vicios: o persoană mănâncă excesiv pentru a se simți mai bine, dar apoi se simte vinovată și neputincioasă, ceea ce duce la mai mult stres și mai multe episoade de mâncat excesiv.

Mâncatul compulsiv este o afecțiune gravă care poate avea consecințe fizice și psihologice pe termen lung, însă există soluții eficiente pentru a ieși din acest tipar. Tratamentul și suportul adecvat pot ajuta persoanele afectate să-și recapete controlul asupra alimentației și să-și îmbunătățească starea de bine generală.