Un număr tot mai mare de studii constată că persoanele care suferă de COVID pe termen lung, sau persoanele care au simptome la mult timp după ce au fost infectate cu virusul, se confruntă cu o creștere a insuficienței cardiace.

Un studiu din iulie 2020, publicat în JAMA Cardiology, a efectuat RMN-uri cardiace la 100 de pacienți care s-au recuperat recent de la virus și a detectat anomalii la 78% și o inflamație continuă a mușchiului cardiac la 60%. Un alt studiu publicat în decembrie 2020 în Circulation (realizat în timpul primului val al pandemiei) a constatat că aproape 20 la sută dintre persoanele spitalizate din cauza virusului prezentau un fel de leziuni cardiace.

Trebuie efectuate mai multe cercetări cu privire la efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra inimii, mai ales pentru că avem deja o criză de sănătate cardiacă în SUA.

Chiar și înainte de COVID, bolile de inimă erau principala cauză de mortalitate a adulților din SUA și sunt responsabile pentru 1 din 4 decese, conform Centers for Disease Control and Prevention.

"Întrucât pandemia a atins apogeul, COVID a devenit temporar principala cauză de deces în SUA în fiecare zi, însă bolile de inimă sunt în continuare a doua cauză de deces", spune Steven Schiff, MD, cardiolog și director medical al laboratorului de cateterism cardiac pentru MemorialCare Heart & Vascular Institute din cadrul Orange Coast Medical Center din Fountain Valley, California. "Aproape sigur va deveni din nou principala cauză pe măsură ce pandemia se va atenua în lunile următoare."

Cum afectează COVID-19 inima

Deși există anumite cazuri în care virusul COVID-19 poate ataca direct mușchiul cardiac și poate provoca leziuni, Dr. Schiff remarcă faptul că, cel mai adesea, inima este implicată ca efect secundar atunci când virusul atacă alte organe.

"Atunci când un pacient cu COVID-19 dezvoltă o pneumonie severă și copleșitoare, nivelul de oxigen scade, iar inima trebuie să lucreze mai mult cu mai puțin oxigen pentru a face treaba", explică el, adăugând că mai avem încă multe de învățat despre efectele pe termen lung.

În opinia doctorului Schiff, cel mai mare efect al COVID asupra sănătății inimii nu este ceea ce face virusul fizic asupra organismului, ci mai degrabă faptul că pandemia în sine a dus la o teamă crescută de a merge la medic sau la spital, ceea ce i-a determinat pe oameni să evite sau să amâne mersul la medic.

"Persoanele care se confruntă cu simptome de atac de cord sau de accident vascular cerebral, inclusiv dureri în piept, palpitații sau dificultăți de respirație, au rămas acasă de teama expunerii la virus, ceea ce crește șansele de rezultate proaste ale bolilor de inimă", spune el.

Ce puteți face pentru a vă reface sănătatea inimii post-COVID

Dacă ați avut sau sunteți încă în curs de recuperare după COVID-19, sănătatea inimii ar trebui să fie o prioritate absolută. Iată câteva dintre modalitățile prin care vă puteți strădui să vă refaceți sănătatea inimii pe măsură ce organismul dumneavoastră se recuperează după COVID.

1. Continuați să vă mișcați cât de mult puteți

Deși s-ar putea să fiți leneș, este important să nu rămâneți sedentar pe măsură ce organismul dumneavoastră se recuperează după virus, notează Dr. Rajpal.

"Imobilitatea completă este un factor de risc pentru formarea cheagurilor de sânge și ar trebui evitată", avertizează el.

După câteva zile de odihnă, el recomandă să vă reluați treptat rutina de exerciții fizice, urmărind să începeți la 50-60% din cea mai bună capacitate a dumneavoastră și să creșteți acest procent treptat în următoarele câteva zile.

"Dacă aveți orice simptome pe măsură ce vă întoarceți la activitate, cum ar fi disconfort în piept, dificultăți de respirație sau bătăi rapide sau neregulate ale inimii, consultați-vă cu medicul dumneavoastră", spune el.

2. Consumați alimente sănătoase și nutritive

Cunoașteți importanța unei alimentații sănătoase, dar poate că nu vă dați seama de rolul crucial pe care aceasta îl joacă în ceea ce privește sănătatea inimii dumneavoastră. De fapt, un studiu realizat în 2015 în Journal of the American College of Cardiology a constatat că o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci, pește, carne de pasăre, grăsimi bune pentru tine și moderată în lactate poate reduce riscul de boli de inimă cu aproximativ o treime.

3. Renunță la fumat cât mai curând posibil

Lista implicațiilor pentru sănătate legate de fumat este un motiv destul de convingător pentru a renunța la fumat, dacă nu ați făcut-o deja - iar sănătatea inimii este unul dintre ele. De fapt, Dr. Lajoie, crede că cel mai important lucru pe care cineva îl poate face pentru a-și spori sănătatea inimii este să evite fumatul cu totul, potrivit livestrong.com

"Fumatul este aproape o garanție că veți dezvolta o anumită formă de boală cardiovasculară în timpul vieții", spune ea.