Mihaela Bilic a explicat pe rețelele de socializare după ce criterii trebuie să alegem cea mai bună pâine, un aliment extrem de iubit de oameni, dar care dăunează foarte mult într-o cură de slăbire. Așadar, primul pas este să citim eticheta produsului, spune medicul nutriționist, care scoate în evidență beneficiile pâinii preparate cu maia. Mai mult, Mihaela Bilic dezvăluie și gustul pe care ar trebui să îl aibă o pâine calitativă, deci perfectă pentru sănătate.

„Ce înseamnă o pâine cu etichetă curată? Nu se folosesc premixuri, iar sortimentele de făină sunt enumerate individual, în ordinea descrescătoare a prezenței lor în produs. Singurul adaos care este permis este cel de semințe. Agentul de creștere este maiaua, iar etichetarea pentru o maia lichidă activă trebuie să fie formată din 3 cuvinte: făină, apă, cultură starter. Atenție, există și pâine “preparată” cu maia, în acest caz agentul de creștere este de fapt drojdia, în amestec cu maia uscată și inactivă. Timpul de dospire este de 48-72 ore, interval necesar pentru fermentația lactică care ajută la predigestia glutenului și neutralizează o parte din fitații din făină (substanțe care blochează absorția de minerale din cereale). O pâine bună are gust ușor acid, un miez aerat și o consistență elastică. O pâine cu etichetă curată este mai hrănitoare, mai ușor de digerat și are un indice glicemic mai mic.”, a scris Mihaela Bilic pe rețelele de socializare.

Mihaela Bilic, sfaturi cu privire la alimentația copiilor: „Dacă nu a mâncat tot din farfurie, cu atât mai bine”

Mihaela Bilic demontează 10 mituri despre pâine

Pâinea îngrașă. FALS

Pâinea are în medie un aport energetic de 220-240 cal/100g. Dacă ar fi să o comparăm cu valoarea energetică a produselor care se mănâncă de obicei cu pâine, este “nevinovată”! Brânza are aprox 250 cal/100g, cașcavalul 350cal, salamul de Sibiu 450cal iar untul 750cal. Nu mai vorbim de icre sau salată de vinete care merg de minune cu pâine și care au de 2-3 ori mai multe calorii. Socotiți că o felie de paine are 60-80 cal, în timp ce o lingură de ulei are 100 cal. 
Cu alte cuvinte nu pâinea îngrașă, ci ceea ce punem pe pâine. Și cantitatea face diferența, una e să mănânci o felie de pâine și alta e să mănânci toată franzela!

 Pentru o alimentație sănătoasă trebuie să renunți la pâine. FALS

O alimentație sănătoasă înseamnă prezența în farfurie a tuturor grupelor de nutrienți: proteine, grăsimi și carbohidrați. La fiecare masă trebuie să avem o porție de amidon (glucide lente), adică pâine sau mămăligă, orez, cartofi, paste făinoase. 
Într-o farfurie ideală legumele ocupă jumătate, proteinele un sfert iar celălalt sfert îl reprezintă carbohidrații. O dietă echilibrată include obligatoriu făinoasele, iar pâinea este cel mai banal și mai accesibil produs la capitolul cereale. Organizația mondială a Sănătății recomandă consumul a 300-500g pâine/zi!

Fructele cu multiple beneficii pentru sănătate. Bilic: Dacă te iei după aspect, nu dai doi bani pe ele

Nutriționiștii interzic pâinea în curele de slăbire. ADEVĂRAT

Cura de slăbire este o situație aparte, în care organismul e pus într-un dezechilibru și este obligat să ardă grăsimea de rezervă în absența unui aport alimentar optim. Cu alte cuvinte cura de slăbire nu este un model de dietă sănătoasă, ci o strategie pentru slăbit. 
În acest context excluderea carbohidraților se justifică: fără glucide nu există sinteză de insulină, acel hormon care transformă caloriile din mâncare în grăsime de rezervă. Eliminarea zahărului și amidonul lui din alimentație este o metodă sigură de a slăbi. Doar că asta se face pe perioade limitate de timp, nu este un stil de viață. Nu confundați cura de slăbire cu mâncatul sănătos!

 Ce scrie pe eticheta pâinii nu este întotdeauna adevărat. FALS

Producătorii din industria alimentară sunt obligați să eticheteze corect produsele și să respecte regulile impuse de autorități. Furnizarea de informații false sau incomplete este sancționată prin lege. Veți găsi pe ambalaj atât tabelul nutrițional, cat și lista de ingrediente din respectivul produs. Ingredientele sunt trecute în ordine descrescătoare a prezenței lor în rețetă, inclusiv E-urile, coloranții și conservanții. 
Care pot fi micile “capcane” ale etichetei? Folosirea unor denumiri care să ascundă ingrediente de care consumatorii se feresc, de exemplu zahărul poate fi redenumit în peste 70 termeni diferiți. 
Există și o excepție: nu trebuie trecute pe etichetă substanțele care se descompun în momentul tratamentului termic, ele dispar prin gătit/copt, nu mai există în produsul finit. Așadar e posibil ca anumite enzime și agenți de creștere să nu fie menționați pe etichetă. 

Citește continuarea AICI