Un studiu publicat recent în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry a constatat că depresia din copilărie și adolescență a fost asociată cu niveluri mai ridicate de anxietate la vârsta adultă.

Această asociere a fost mai puternică în cazul copiilor care au raportat niveluri ridicate de probleme depresive de mai multe ori în copilărie, spre deosebire de cei care au avut o singură incidență a depresiei.

Potrivit CDC, 3,2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani au fost diagnosticați cu depresie, vârsta și nivelul de sărăcie având un impact asupra șanselor de tratament. Printre cauzele posibile ale depresiei în copilărie se numără chimia creierului, factorii de mediu, istoricul familial, traumele etc.

În ciuda tratamentelor eficiente, accesul inechitabil înseamnă că este posibil ca unii copii să nu primească niciodată sprijin pentru sănătatea lor mintală, ceea ce poate contribui la faptul că acei copii cu depresie pot avea rezultate atât de slabe la vârsta adultă.

Tristețea din copilărie, risc de alegeri greșite la maturitate

Acest studiu longitudinal a evaluat starea de sănătate a 1.420 de participanți din 11 comitate preponderent rurale din Carolina de Nord și a constatat că depresia din copilărie a fost asociată cu anxietatea, depresia, dificultățile financiare și educaționale și criminalitatea la vârsta adultă.

Copiii care au primit tratament specializat de sănătate mintală pentru depresie au avut mai puține probleme ulterioare de anxietate, dar au continuat să aibă probleme cu consumul de substanțe și alte rezultate sociale slabe.

Deși acest studiu este reprezentativ pentru o comunitate rurală din sud-estul SUA, o limitare este că rezultatele nu pot fi generalizate la nivelul întregii SUA.

Structurile sociale au un impact major asupra sănătății mintale

Fondatorul și psihoterapeutul de la Nokdu Therapy, Gonji Lee, LCSW, spune: "Studiul lui Copeland demonstrează cum serviciile de sănătate mintală pot transforma, potențial, cursul depresiei de-a lungul vieții unei persoane".

Domeniul general al sănătății mintale adesea nu ia în considerare modul în care structurile sociale influențează suferința emoțională și bunăstarea, dar Lee subliniază modul în care depresia interacționează cu condițiile sociale ale unei persoane, cum ar fi clasa, rasa, sexul, orientarea sexuală sau abilitățile.

Pentru a elucida acest lucru, Lee se întreabă: "Dacă o persoană continuă să fie nesigură dacă își va putea întreține locuința de la o lună la alta sau dacă o persoană trebuie să se teamă pentru viața ei pentru că se identifică cu un gen care nu i-a fost atribuit la naștere, atunci în ce mai poate pune resurse domeniul sănătății mintale pentru a aborda cauzele profunde predominante ale suferinței emoționale?".

Acesta este motivul pentru care Lee afirmă că serviciile de sănătate mintală trebuie să fie în conjuncție cu eforturile de abordare a marginalizării sociale subiacente. "Fără a face acest lucru, domeniul sănătății mintale riscă să condamne comunitățile marginalizate pentru că au reacții foarte normale la condiții opresive", spun ei.

Lee spune: "Oamenii care sunt marginalizați nu sunt neapărat întotdeauna deprimați sau suferă emoțional. În timp ce aceste elemente pot fi puternic legate, oamenii sunt extrem de rezistenți și au promovat capacitatea de a localiza bucuria și abundența în ciuda numeroaselor bariere care continuă să existe și astăzi".

Importanța diagnosticului

 "Elementul important este cunoașterea semnelor de depresie la copii și adolescenți. Este vorba despre îngrijitorii care îi întreabă pe copiii și adolescenții lor cum se simt și despre a fi perspicace cu privire la răspuns. În plus, trebuie instituită o depistare sistemică a depresiei în școli și în sistemele de sănătate, cum ar fi cabinetele pediatrilor.", spune psihoterapeutul de la Providence Saint John's Child & Family Development Center, Sharon Greene, LCSW, potrivit Verywellmind.

Îngrijitorii și părinții trebuie să devină mai conștienți de felul în care arată depresia la copii și adolescenți, deoarece Greene explică faptul că aceasta se prezintă oarecum diferit față de adulți.

"Unele simptome sunt asemănătoare cu depresia adulților, cum ar fi sentimente continue de tristețe, dificultăți de concentrare, pierderea interesului pentru activitățile extracurriculare, abandonarea hobby-urilor, retragerea socială, modificări ale apetitului și modificarea tiparelor de somn. Există unele diferențe majore, cum ar fi izbucniri bruște, dificultăți de concentrare, dureri de stomac, dureri de cap, dificultăți la școală, probleme cu prietenii, iritabilitate generală, comportamente perturbatoare", spune ea. 

"Din cele două decenii de practică clinică în care am oferit servicii de sănătate mintală copiilor, adolescenților și adulților, știu că tratamentul ajută semnificativ la reducerea și poate chiar elimina depresia", spune Greene.

"Utilizarea practicilor bazate pe dovezi, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și psihoterapia interpersonală, îi ajută pe clienții mei să își construiască un set de abilități pentru a face față depresiei. Copiii și adolescenții integrează abilitățile de coping, astfel încât să le poată utiliza în momentele viitoare, atunci când se confruntă cu dificultăți.", mai spune Greene.