Oana Roman, revoltată după ce a testat cel mai scump sendviș din România. Prețul a stârnit o reacție acidă din partea vedetei
Alina Iliescu, psihanalist de familie, cuplu, copii si grup, spune că stima de sine poate avea de suferit din cauza perfecțiunii afișate în mediul virtual.
Efectul rețelelor de socializare asupra stimei de sine
„În rândul dependenților de tehnologie apare nevoia de ați prelucra excesiv imaginile și de a posta viață personală pe social media. Fară să putem înțelege că nu suntem pregătiți să avem zeci sau chiar mii de reacții pozitive sau negație la o singură postare. Într-o comunitate mica sunt doar câteva reacții la orice am face, este și o vorba: “ce-o să zică lumea”. Cu o globalizare așa de mare, apare și posibilitatea de a putea ajunge instant în mediul online, oriunde și, de multe ori, să fii oricine iți dorești.
Cum deosebim ce este real și de încredere și ce este fals. Furtul, folosirea și vânzarea informațiilor nostre personale, conturile false și nevoia de ați crea o imagine idealizata primează pe internet. Deoarece toți ne dorim să fim o versiune mai bună a nostra. Să fim mai frumoși, mai bogați, mai iubiți, mai respectați și admirați iar internetul ne vinde aceasta iluzie.
Scade încrederea în noi și apar probleme legate de identitatea noastră
Cât de mult iți scade încrederea în tine când este criticat de 100 de persoane? Dar de 1000? Cum este când ai 100k persoane care te urmăresc. Ai o încredere în tine construită pe premise false? Mai știi cine ești cu adevărat fară măști? Copii și adolescenții sunt mult mai creduli și predispuși să intre în depresii când le sunt criticate pozele și felul în care arata deoarece ei nu se simt confortabil în corpul lor care suferă multe modificări la aceasta vârstă. Sunt multe cazuri, la nivel global, de sinucideri doar pentru că au fost criticați în mediu online.
În căutarea perpetuă a perfecțiunii, fiecare poate deveni oricine își dorește în mediul online. Noi ne facem probleme să protejam copii în mediul fizic însă uitam total de pericolele și tentațiile prezente în mediul online și de impactul pe care îl are asupra psihicului și a personalitățîi copiilor noștri. Iar de cele mai multe ori, copii se descurcă mai bine cu tehnologia decât părințîi și bunicii.
Ca să ilustram mai bine cât de dependenți suntem de social media și tehnologie am putea face un experiment unde rugam un un grup de copii și de adolescenți să renunțe la orice înseamnă tehnologie pentru o săptămână și să le monitorizam reacțiile în acea săptămână. Ele vor fi foarte asemănătoare cu cele întâlnite la dependenți, apare sevrajul și nevoia de a-și lua doza zilnica de drog. În plus apare simptome somatice de genul: iratabilitate, lipsa de pofta de mâncare, agitație constanta, insomnii, furie, excitabilitate, stări de tristețe și un dezechilibru emoțional. Când suntem neliniștiți, obosiți, temători sau triști apelam la acest drog, tehnologia ceea ce scade capacitatea noastră de a ne calma și liniști.
Cel mai important lucru devine să fii conectat online
Am creat o lume în care conexiunea online primează, mai ales pentru generația tânără (daca am ilustra acest lucru el arata că o inundație în care suntem prinși și nu putem ieși, ce putem face este să ne lașam conduși de curent și să încercam să nu ne înecam, să ne adaptam cât de bine putem). Doi oameni nu se pot conecta online decât prin intermediul unui al treilea care are scopul să scoată bani de la ei, deci am creat o întreagă generație în care esența din spate este fundamentata pe manipulare.
Trebuie să ne gândim că aceste jocuri online și platforme pe care copii petrec așa de mult timp nu sunt create de psihoterapeuți pentru copii și adolescenți, care vor vrea să creeze un produs menit să protejeze copii. Ele sunt create de designeri care au că principal scop să îi facă dependenți? Suntem izolați într-o lume construita, în care ni se dau jocuri, reclame, știri și informații de care ei cred că avem nevoie. Singurul control pe care îl putem avea asupra situației este să limitam timpul petrecut online.
Acești copii își iau toate informațiile online. Online-ul înlocuiește nevoia de ceilalți deoarece suntem conectați la mulți mai mulți oameni decât în trecut. Câți prieteni avem pe facebook, pe instagram, căți oameni ne urmăresc, căți oameni stiu detalii despre viața noastră intima? Aceste rețele de socializare sunt ca un fel de buletine de știri unde avem acces la noutățile din viață celorlalți. Creierul nostru nu a evoluat așa de mult cum a evoluat tehnologia în ultimul secol.
Toți creatorii pornesc cu ideea că ceea ce inventează ei va face bine în lume. Trebuie să fim conștienți și de binele pe care îl fac aceste instrumente în lume. Reunesc familii, strâng bani pentru campanii umanitare, facilitează comunicarea și învățarea. În ficare zi apar schimbări pozitive în lume datorita platformelor de socializare. În mediu online nu iți poți da seama ce impact vă avea un nou lucru până nu îl testezi (de ex: impactul butonului like asupra generației de adolescenți, asupra stimei de sine).
Creierul nostru este special conceput pentru interacțiunea în grup deoarece pentru milioane de ani am trăit în comunități mici. De aici apare nevoia de a ne conecta cu alti oameni iar acest lucru are efecte imediate deoarece în corp se vă elibera dopamină care este un hormon al fericirii. Milioane de ani de evoluție în care am simțit nevoia să fim împreună, să trăim în comunități, să ne putem găși parteneri că să întemeiam o familie. Așa că nu este de mirare de ce suntem dependenți de tehnologie și social media.
Aceasta pandemie a dus totul la un extrem. Noi, psihoterapeuții care lucram cu adulți, copii și adolescenți am observat frica acestora de a mai intra în contact cu alti oameni (colegi, profesori, prieteni, familie extinsa) care este indusă de frica părinților și sentimentul de supra-protecție exercitat asupra copiilor. Socializarea din viață reala s-a mutat aproape total online în aceasta perioada. Iar efectele asupra psihicului nostru încep să se vadă. Apare fobia și frica de oameni, de contact, de intimitate, devenim mai reci, ne izolam mai mult, intram mai ușor în depresii și tânjim în sufletul nostru după paradisul pierdut”, a explicat pentru Spectacola Alina Iliescu, psihanalist de familie, cuplu, copii si grup
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Autorul articolului: Georgiana Ioniţă
Categorie: Sanatate
Tagurile articolului: alina iliescu filtre psihanalist retele socializare
Anca Hâncu, doctor în...